<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<?xml-stylesheet href="/css/feed.xsl" type="text/xsl"?>
<rdf:RDF
    xmlns="http://purl.org/rss/1.0/"
    xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
    xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
    xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
    <channel rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro">
        <title>Ce nu trebuie sa stii: energie gratuita (apa arde!!!: StanleyMeyer, electricitate din vid:Bedini)</title>
        <description>Ce nu trebuie sa stii: energie gratuita (apa arde!!!: StanleyMeyer, electricitate din vid:Bedini, fuziunea la rece nu e un mit: cititi pe net, cautati pe youtube motoarele automentinute si overunity!!!)</description>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro</link>
       <dc:date>2013-05-26T07:12:13+00:00</dc:date>
        <items>
            <rdf:Seq>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2009-06-07/multumesc-pentru-abonamente.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2009-02-22/overunity-impossible.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-10-19/http-energiegratis-wordpress-com.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-08-04/daca-n-ati-vazut-the-secret-ar-fi-cazul.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy-2.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/pe-fatza.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde-2.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/celula-joe-e-diferita-de-sistemul-lui-steve-meyer.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/intai-a-fost-cuvantul-apa-vie-cristalizeaza-frumos-2.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/de-la-calypso-despre-structura-apei.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/sunt-sceptic-dar-ma-tratez.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/comentarii-si-resurse-raspuns-la-http-www-crepuscul2006-cabanova-ro.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/miracolul-creatiei.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/istoria-uitata-a-umanitatii.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/am-uitat-sa-scriu-pentru-novici.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/apa-produce-curent-prin-ea-insasi.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/o-pagina-cu-linkuri-si-know-how.html"/>
                <rdf:li rdf:resource="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/ce-e-dom-le-pana-la-urma-in-mai-2012.html"/>
            </rdf:Seq>
        </items>
    </channel>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2009-06-07/multumesc-pentru-abonamente.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2009-06-07T01:18:45+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>multumesc pentru abonamente</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2009-06-07/multumesc-pentru-abonamente.html</link>
        <description>multumesc pentru abonamente dar pentru ca ablog.ro este destul de slab, nu mai updatez blogurile postate aici.

in schimb, va invit pe &lt;a href=&quot;http://energiegratis.wordpress.com&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;&lt;a href='http://energiegratis.wordpress.com' rel='nofollow'&gt;http://energiegratis.wordpress.com&lt;/a&gt;&lt;/a&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2009-02-22/overunity-impossible.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2009-02-22T22:47:39+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Overunity =‘impossible’ ?</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2009-02-22/overunity-impossible.html</link>
        <description>motors that produce electricity more than consumes breaking the laws of physics
- &lt;a href=&quot;http://video.google.com/videoplay?docid=2464139837181538044&amp;q=&amp;amp;hl=ro&quot;&gt;Alexander Sinetzki&lt;/a&gt;, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=BGzFD8S2Cmc&amp;feature=related&quot;&gt;Edwin Gray&lt;/a&gt;, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=pUUvhuQtba4&amp;amp;feature=related&quot;&gt;Searl&lt;/a&gt;&lt;a href=&quot;http://www.searlsolution.com/&quot;&gt; Effect&lt;/a&gt;&lt;a href=&quot;http://www.searleffect.com/&quot;&gt; Generator&lt;/a&gt; &lt;a href=&quot;http://www.esmhome.org/library.html&quot;&gt;many more&lt;/a&gt; on the web that tells you &lt;a href=&quot;http://www.energeticforum.com/energy/&quot;&gt;how&lt;/a&gt;: pulsed DC excitation, dynamic tunning, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=jYcjjSfiNNE&amp;NR=1&quot;&gt;magnet motor FREE POWER PERENDEV&lt;/a&gt; &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=hyuwtp2yekQ&amp;amp;feature=related&quot;&gt;OCMPMM&lt;/a&gt; (WhipMag) starts with 3 rotating clocwise at the same time with two satelites and one anticlockwise and acclerates when removing the 2 clockwise, running only with the one anticlockwise.
&lt;a href=&quot;http://www.free-energy.ws/products.html&quot;&gt;FREE ENDLESS ENERGY&lt;/a&gt;: the &lt;a href=&quot;http://video.google.com/videoplay?docid=2464139837181538044&amp;q=&amp;amp;hl=ro&quot;&gt;full movie&lt;/a&gt; Hal Puthoff is a sckeptic that put up an entire facility to test any overunity thermical devices.
&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=X6EnDBjCjBw&amp;feature=related&quot;&gt;John Bedini&lt;/a&gt; &quot;&lt;a href=&quot;http://energyfromthevacuum.com/&quot;&gt;Energy from the Vacuum&lt;/a&gt;&quot; Documentary Series ? a &lt;a href=&quot;http://www.icehouse.net/john1/index11.html&quot;&gt;motor&lt;/a&gt;: battery+condensator+motor+consumer, working on Tesla's ?radiant energy?. ?Negative energy is the energy that surrounding vacuum or surrounding space-time, is always desperatly trying to flow into your negative energy flow and increase it and what we call conductivity is the ability to prevent that from happening. ? You can charge a two batteries using only one to power the &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=6IAI5-4WmNo&amp;amp;feature=related&quot;&gt;motor&lt;/a&gt; (this one uses mobile magnets and static coil, while Bearden and australian John Cristy used earth magnetic field and mobile coils in their home generators)
It`s like a deja-vu: so many type of alternative, clean energy sources.. I think I`ve read somewhere that a lot of those energies will be descovered and used at a time and the evolution (in the profan sense) will go much faster and further after the crossing. And it seems in the new age, from 2150 approximately, the US won`t held the supremacy anymore, maybe after a local general mutiny or after the possible flood. Please notice that Australia will be the less affected by flood, as it is at a higher altitude than the US (based on a +75m sea level)
&lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/Final%20Secret%209%20Feb%201993/indexold.html&quot;&gt;Tom Bearden&lt;/a&gt; described the principle to capture the energy.. from it`s source (from God :), from the void. The basic concept is &quot;Heat, Light and Magnetism are side effects of electron flow and DO NOT consume electricity.&quot;Energy is normally defined as &quot;Energy is the capacity to do work.&quot; That's totally false. Energy has the capacity to do work, because work is correctly defined as the dissipation (disordering; scattering) of energy (order). The scattering of energy is work. It is not energy! I.e., energy is not definable as its own scattering! Look at it this way: A man has the capacity to catch fish. That is true, but it is not a definition, since a definition must in some sense be an identity. You cannot say that a man is the capacity to catch fish! That may be a submitted definition, all right, but it is false. Similarly, energy has the capacity to do work; that is one of its attributes. But energy IS the ordering in fluxul virtual de fotoni (&lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/Final%20Secret%209%20Feb%201993/indexold.html&quot;&gt;VPF- e prea complicat de tradus&lt;/a&gt;, mergeti si cititi daca vi s-a aprins un beculet) (we are referring from now on primarily only to EM). So, capacitive type collectors must be rigidized, if used in overunity circuitry. Even so, in a single integrated circuit, although one collects free energy, one will use half of what was collected to dissipate the source. Not all the remaining half will be discharged through the load; some will be discharged in other circuit and component losses. Hence, there will always be less work done in the load than is done in the source to kill it, by a conventional two wire single closed circuit. In my second referenced paper (Feb.94), I included precise proof that this is true. One must use energy collection and shuttling between two isolated circuits, and the load discharge current must not pass back through the primary source of potential. All measurement is work, not energy. Energy cannot be measured, even in theory, a priori. Energy is also a flow process, and never a finite amount in one location. A specific differential of energy flow may exist on a specific finite collector. However, it only represents a certain constant differential amount of energy flow compared to the universal vacuum energy flow or some other flow reference point. It is like a whirlpool in the river. Energy is like the flowing water, and an &quot;amount&quot; of energy is like the amount of water in the collecting whirlpool form (between its input flow and its output flow) at any time. Obviously, energy (ordering) forms can come and go; the water flow itself remains. Any &quot;magnitude of energy&quot; is always a &quot;trapped&quot; amount of energy in a &quot;collector&quot; (form).
OBS: the Bedini system is self amplifying, but does not burn if energy is not disipated ? it takes from void only so much it is needed to rotate. It cannot be put directly on a vehicle as does not have speed control and moves continuously till stopped, but can produce energy to charge batteries that can power up a 280HP high speed engine like the one on AstonMartin or BMW electrical sport cars.
The whole story began with the discovery of Casimir effect, then with &quot;Extraction of Electrical Energy From the Vacuum...&quot; [Forward, R.L. Phys. Rev. B, volume 30, p. 1700, 1984] experiments with charged plates, that prouved the logic of void energy rather than violating the conservation of energy law. The alternative of estracting void energy was the generation of a cold, dense, non-neutral (charged) plasma in which charge condensation takes place (Such an approach would constitute a 'Casimir-fusion' process, which in its cycle of operation would mimic the nuclear-fusion process. It would begin, like its nuclear counterpart, with an initial energy input into a plasma to overcome a Coulomb barrier, followed by a condensation of charged particles drawn together by a strong, short-range attractive potential (in this case a Casimir rather than a nuclear potential), and with an accompanying energy release) based upon Casimir pinch effect.
- The &lt;a href=&quot;http://jnaudin.free.fr/meg/meg.htm&quot;&gt;Motionless Electromagnetic Generator&lt;/a&gt; is based on the same principle
- the &lt;a href=&quot;http://keelynet.com/evgray/evgray.htm&quot;&gt;Edwin V.Grey motor&lt;/a&gt; The Engine that Runs Itself This file was originally posted on the &lt;a href=&quot;http://keelynet.com/evgray/evgray1.htm&quot;&gt;KeelyNet&lt;/a&gt; BBS on March 23, 1990 Gray`s pulsed motor was an active generator that had a microcontroler to direct the pulses in a certain order. The programmer directs which magnets are to be energized for what length of time and in what polarity. There are several attractions and repulsions taking place at the same time. It has 2550 RPM constant Torque 66 lbs. constant. Horsepower 100 HP, Brake Horsepower 32.05HP. Gray`s EPM has a variable sped by rheostat range: 500-1300-1950-2550-3350-4100RPM
- &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=btSTfzgtZm8&amp;feature=related&quot;&gt;Joe Holden&lt;/a&gt; made a turbine that does not need a lake J
- Dennis Weaver &amp;amp; Troy Reed have installed a ?&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=jt5z8L4LBJE&amp;feature=related&quot;&gt;surge&lt;/a&gt;? powered engine they developed on a car ? no more fuels, no more ointments, only the 12v battery for listening the radio and start the ?surge?engine&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=efCelx7qe_M&amp;amp;feature=related&quot;&gt;. Lou Britz and John Cristy&lt;/a&gt; (Australia) invented ?&lt;a href=&quot;http://ldolphin.org/energetic.html&quot;&gt;zero point energy&lt;/a&gt;?, is the same ?surge?. Aston Martin also buildt a race car: &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=GX873z4s9rM&amp;feature=related&quot;&gt;60MPH in 4 sec&lt;/a&gt; named  Tesla Roadster  probably powered by a &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=zu8LaVH-pn0&amp;amp;feature=related&quot;&gt;Cyclone&lt;/a&gt; motor (300HP) by Michael Hugent (Au). Mainlt, the surge gets it`s energy rotating permanent magnets in Earth magnetic field powering itself with 1/5 of the energy that it produces. It sound like UFO sound in movies.. cute coincidence, ain`t it?
- magnetic motor of Robert Adams which is 700% efficient
- &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=vDeXTXYFKAY&amp;feature=related&quot;&gt;Leslie I Szabo&lt;/a&gt; buld a commercial 7,5kW EBM in Hungary in 1990. Since 2000, the 1500kg EBM 720 produces 15kW. Dr Erno Petz confirmed that an appreciable ammount of power is produced along with the electric energy. Thye licensed for production to a canadian company,
- some &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=N8pT4LpmRN8&amp;amp;feature=related&quot;&gt;air motor&lt;/a&gt; that spins through air flow God knows how
- induction heater ? easily &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=wZPgw2sTmNM&amp;NR=1&quot;&gt;melts any conductor&lt;/a&gt;, but gets &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=aLwaPP9cxT4&amp;amp;NR=1&quot;&gt;ice red hot&lt;/a&gt; without melting it 600W, 150kHz ? turns to red as quick as with the water autogen that uses Brown's Gas, but unlikely that, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=yhwfu9u8Ins&amp;feature=related&quot;&gt;it burns live tissue&lt;/a&gt; ? it`s the magnetron principle from microwave owens..
- Worlds's Most Efficient Overunity Water Heater heating water in a &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=06iCfowinUM&amp;amp;feature=related&quot;&gt;sphere with a 9V battery&lt;/a&gt; that can be pulled out after the reaction sarts. It has a rezonator circuit.
- The Griggs hydrosonic pump heats water based on &lt;a href=&quot;http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t112514-550.html&quot;&gt;cavitation effect&lt;/a&gt; with a 180% randament (COP=18) and more, depending on calibration. As far as I know, speciffic keely frequency of water is 42,8KHz
Yusmar, Termovikhr and Noteka sell cavitation heating engines in russia.,Vizor Corporation in Moldavia
- another echological water heater when you have electricity, is using CAVITATION phenomena
- SteamCell. Developed in Germany, the SteamCell (Micro Heat &amp;amp; Power) mCHP unit produces hot water and electrical power simultaneously. Packaging is neat, about the size of a PC computer tower unit. The SteamCell system can use numerous fuels: natural gas, LPG gas and oil. For other uses, petrol and hydrogen are also possible. Essentially, it is a highly efficient closed cycle steam engine producing heat turning an alternator. The estimated production price per kW is predicted to be up to ten times lower than fuel cell mCHP systems. Iit is not a full off-the-grid system with two-way metering used to receive from and to supply the electricity grid - the electricity generating company buys surplus electricity from the householder. - Hydrosonic Pump Boiler Developed by Hydro Dynamics in Georgia, USA, and currently only in commercial use, this ingenious boiler uses an electric pump to create shock waves which in turn heat water. The resulting energy from shock waves is absorbed by water and subsequently heats the water turning to steam. A number of public buildings in Georgia have installed hydrosonic pumps and have reduced their heating and DHW bills by 30%. Compared to UK prices of natural gas hydrosonic boilers are more expensive to run, although cheaper than electrical element boilers. The basis of operation is a rotating cylinder within a cylinder that harnesses the power of cavitation. This controlled cavitation generates shock waves, which convert mechanical energy into heat energy. The Hydrosonic Pump power generator operates by taking water into the machine housing, where it is passed over a spinning cylinder. Holes in the cylinder, clearance between the cylinder and the housing and the cylinder rotational speed create a pressure differences within the water where tiny bubbles form and collapse. These collapsing bubbles generate shock waves that heat the water. The process is scale free. The Hydrosonic Pump generator heats water in a totally different way and creates the heat in a totally different place - inside the liquid where it is needed. The Hydrosonic Pump has no heat transfer surfaces - the metal surfaces are actually cooler than the water. Scale will not migrate from a hotter liquid and build up on a cooler metal surface. The Vizor Corporation in Moldavia sell a version of the Hydrosonic Pump the Yusmar, that operates on similar principles as the Hydro Dynamics unit with minor differences. Many thousands of small domestic and larger commercial units have been sold in Moldova and Russia. The efficiency is said to be less than the American machines. - Hydrogen Hydrosonic Pump Boiler This technology generates plasma, a very hot gas, and heat from hydrogen, obtained from ordinary water, requiring no fuel in the process. If the technology becomes commercially proven, then the energy from this process could be used to cleanly and cheaply meet the world?s demand for electricity, motive, chemical, and mechanical energy, as well as thermal power. There is a focus on heating and electrical applications. mCHP, including a direct converter to produce electricity. The system may be autonomous of the existing fuel infrastructure and very cost competitive with zero environmental impact. Electrical power generation with this plasma-to-electric power technology lends itself ideally to mCHP and microdistributed electrical power to replace the existing infrastructure. Residential/light commercial units, substation units, and a low voltage local distribution system could totally replace the current central power based system</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-10-19/http-energiegratis-wordpress-com.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-10-19T16:38:54+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>http://energiegratis.wordpress.com</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-10-19/http-energiegratis-wordpress-com.html</link>
        <description>Mergeti la &lt;a href='http://energiegratis.wordpress.com' rel='nofollow'&gt;http://energiegratis.wordpress.com&lt;/a&gt; pentru ultimele noutati despre energia gratuita.

A devenit din ce in ce mai simplu. Fenomenul open-source stimuleaza intr-adevar dezvoltarea ideilor. Acum practic gasesti tot ce ai nevoie ca sa-ti construiesti singur dispozitivele. Restul tine de trial and error si de experienta individuala.

Intrati pe forumuri si vorbiti cu oamenii care au deja in spate o experienta in domeniul energiei negative si al adaptarii motoarelor cu benzina sa mearga cu apa.</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-08-04/daca-n-ati-vazut-the-secret-ar-fi-cazul.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-08-04T23:06:56+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Daca n-ati vazut The Secret, ar fi cazul</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-08-04/daca-n-ati-vazut-the-secret-ar-fi-cazul.html</link>
        <description>Iar nu sunt resurse in limba romana, dar lasa ca ajungem noi odata si in Europa..

 Aici cateva comentarii: &lt;a href='http://energiegratis.wordpress.com/category/capitolul-stiintific/' rel='nofollow'&gt;http://energiegratis.wordpress.com/category/capitolul-stiintific/&lt;/a&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy-2.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-07T23:03:54+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>In cautarea lui Nikola Tesla Capturarea electricitatii negative, Cold Electricity, Tesla Radiant Energy</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy-2.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} span.klink 	{mso-style-name:klink;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p&gt;Dupa ce ati facut cunostinta cu motorul Adams, care capteaza curentul rece/energia negativa, sa vi-l prezint pe parintele acetui fel de electricitate si o scurta istorie a fenomenului ?cold current?. Marele pionier al acestei noi forme de electricitate a fost renumitul cercetator de geniu Nikola Tesla. Pentru a intelege ?negative energy? e necesara definirea curentului cald/energie [electrica ? n.tr.] pozitiva si curentului rece/energie negativa. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;Curentul pozitiv:&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; aceasta este forma normala a energiei electrice, cunoscuta si folosita in fiecare clipa&lt;/span&gt;. Nu prea mai sunt multe de spus, deja s-a scris tot ce se putea scrie pe aceasta tema.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;Curentul rece/negativ: &lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;es&lt;/span&gt;te pur si simplu contra-manifestarea curentului obisnuit, cel pozitiv, in directie temporala opusa. [cam SF, nu-i asa? Cititi &lt;a href=&quot;http://www.raum-energie-forschung.de/images/stories/pdf/gscompv12.pdf&quot;&gt;aici&lt;/a&gt; la despre necesitatea legii a 3-a a lui Newton de a avea pentru fiecare unda, o contra-unda. Chiar va sfatuiesc sa cititi, pentru ca daca intelegeti teoria veti vedea cat e de important acest fenomen pentru abordarea tuturor fenomenelor din natura, inclusiv a bolilor si a imbatranirii.]&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;a href=&quot;http://members.fortunecity.com/freeenergy2000/adamsmotor.htm&quot;&gt;Discutie despre curentul rece&lt;/a&gt;&lt;/b&gt;: si multe multe dispozitive cu discutii si aplicatii&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Un dispozitiv care inverseaza temporal o unda electromagnetica se numeste in literatura stiintifica obisnuita 'phase conjugate mirror' [actioneaza ca o oglinda care produce o faza conjugata/opusa a undei incidente, de sens opus]. Conceptul nu este nicidecum nou sau indepartat, ci este cheia energiei gratuite. &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Greseala majora a asociatiilor academice a fost sa presupuna ca entropia creste invariabil in urma tuturor interactiunilor fizice. Asta se intampla insa doar atata timp cat timpul curge inainte. Entropia este in fapt un proces guvernat de curgerea locala a timpului. &lt;a href=&quot;http://members.fortunecity.com/freeenergy2000/adamsmotor.htm&quot; target=&quot;_top&quot;&gt;&lt;span class=&quot;klink&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8;&quot;&gt;Entropia&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; creste cand timpul curge inainte si descreste cand timpul curge inapoi. In timp ce cresterea in timp a entropiei universului ca intreg este bine documentata, entropia locala poate fi incetinita sau inversata prin modificarea curgerii timpului. Daca timpul curge inapoi, atunci e posibila o scadere a entropiei care apare intr-adevar in ecuatiile standard. Aceasta interactiune fizica negentropica va lua energia dintr-o stare dezordonata si o va transforma intr-o stare ordonata, producand un castig net al puterii intr-un sistem aflat pe un nivel superior sursei.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Pentru istoricul cercetarilor lui Tesla ii suntem recunoscatori lui Gerry Vassilato care in &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Secrets of Cold War Technology: Project HAARP and Beyond&lt;/i&gt;. [Secretele Tehnologiei Razboiului Rece: Priectul HAARP si dincolo de el] Urmatorul extras e din acest text:&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;Prin aranjamente experimentale succesived, Tesla a descoperit cateva lucruri in ceea ce priveste producerea acestui efect. Intai, cauza este fara indoiala bruschetea descarcarii. Era inchiderea intrerupatorului, chiar momentul acela al inchiderii si deschiderii circuitului, care producea efectul. Efectul este indisolubil legat de timp, timp-impuls. In al doilea rand, Tesla a descoperit ca era imperativ necesar ca procesul de incarcare sa aiba loc intr-un singur impuls. Nu se poate permite nici un curent de intoarcere/rebound/recul, pentru ca altfel efectul nu s-ar fi manifestat. Astfel, Tesla a facut cateva remarci sucinte referitor la rolul capacitatii intr-un circuit radiant cu scanteie. A aflat ca efectul este amplificat puternic de amplasarea unui capacitor intre ruptor [ca platina de la masina] si dinam. In timp ce ii da efectului o putere uimitoare, condensatorul/capacitorul protejeaza bobina dinamului. In final, efectul poate fi intensificat puternic si prin marirea voltajului, micsorand timpul de producere a intreruperii/ crescand frecventa si deasemenea scurtand timpul de inchidere a ruptorului.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Nu e sigur inca care este substratul acestui fenomen, Tesla a cautat empiric o explicatie si o metoda de amplificare si utilizare. Si-a dat seama de importanta acestui efect neasteptat. Ideea de a duce acest minunat si ciudat fenomen la intregul sau potential deja nastea in mintea lui nenumarate noi posibilitati pentru omenire. A abandonat complet cercetarea si dezvoltarea sistemelor de curent alternativ a caror epoca abia incepea, dandu-si seama ca o noua tehnologie e pe cale sa-I ia locul. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;In lipsa semiconductorilor, Tesla folose intrerupatoare/ruptoare cu contacte rotative pentru producerea impulsurilor unidirectionale [ curent continuu, dar pulsat]. Cand aceste mecanisme nu au mai putut obtine cel mai puternicefect, Tesla s-a gandit la un mijloc mai &quot;automatic&quot; si mai puternic. A folosit pentru acest &quot;automatic switch&quot; sisteme de descarcare cu scanteie [special electrical arc dischargers]. A fost aplicat un voltaj inalt de la un generator de curent continuu [DC] prin doi conductori gemeni prin acest nou mecanism, arcul electric, un magnet permanent foarte puternic fiind asezat incrucisat cui calea de descarcare a arcului. Arcul de descarcare era ?suflat? automat in mod continuu de campul acestui magnet permanent.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Imperativul pentru obtinerea acestui efect rar era alegerea cu grija a conexiunilor si q unui condensator pentru a primi si descarca electricitatea unidirectional, ritmic. Circuitul lui Tesla este foarte asemanator cu un pulse jet [turboreactor, coanda effect], in care nici o presiune nu se opune curgerii jetului. Incarcatura electrostatica creste pana la un maximum, si se descarca mai repede. Aplicarea constanta a presiunii unui dinam de voltaj mare asupra acestui circuit asigura obtinerea continua a susccesiunii ?incarcare ? descarcare rapida?. Numai si numai atunci se observa fenomenul descris de Tesla. Pulsurile practic trec prin aparat de la dinam. Capacitorul/condensatorul, disruptorul, si conexiunile lor, se comporta ca o unda flutter [unda? oscilanta :)) cu aspect in dinti de fierastrau ? med.].&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Tesla &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;a descoperit ca doar durata impulsului poate defini efectul fiecarui spectru. Aceste efecte au fost complet diferite, fiecare prezentand alte caracteristici ciudate care nu au fost vazute niciodata in natura. Mai mult, Tesla a observat schimbari specifice de culoare in spatiul de descarcare a scanteii, cand fiecare interval de frecventa a impulsurilor era atins. Nemaiintalnita colorare a scanteii nu a ramas prea mult timp un mister. Trenuri de impulsuri de cca 0.1 millisec durata [10kHz], produceau durere si presiune mecanica. In acest camp radiant, obiectele vibrau si chiar se miscau pe masura ce erau trase de forta campului. Fire subtiri, expuse descarcarilor bruste ale campului radiant se vaporizau pur si simplu explodand. Durerea si miscarea fizica&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;incetau cand impulsurile erau produse la &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;100 microsec sau mai putin [10kHz]. Aceste ultime caracteristici au sugerat arme si sisteme ofensive de un potential infricosator. [de aici si imaginea de ?mad scientist? atribuita de Hollywood lui Tesla]&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Transformatorul &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Prin 1890, dupa o perioada de intense experimentari si desvoltare, Tesla a adunat componentele necesare producerii in practica si distributia energiei electrice radiante. Tesla deja descoperise minunatul fapt ca impulsul cu durata de 100 microsec sau mai putin nu mai putea fi simtit si nu mai face nici un rau fiziologic. Planuia sa folosesca aceasta frecventa in distributia acestei energii catre consumatori. Mai mult, undele de soc cu durata de 100 microsec treceau prin orice materie, piatra, otel, sau sticla putand fi transmise in tot orasul la consumatori. Astfel Tesla nu se temea de distorsiuni in campul sau special calibrat, vectorii penetrand materia fara a interactiona cu ea [la nivel masurabil].&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Tesla a facut o descoperire surprinzatoare in acelasi an, plasand un helix lung monofilar langa ruptorul sau. Bobina [ coil], avand cam 60cm lungime, nu s-a mai comportat precum barele de cupru sau alte obiecte metalice. Peretele subtire al bobinei s-a invaluit de o aura de scantei albe. Onduland din varful acestei bobine ieseau fulgere lungi albe-sidefii, descarcari blande care pareau a avea un voltaj mult marit. Aceste efecte au fost foarte mult amplificate de pozitionarea bobinei helicoidale in interiorul cercului ruptorului. In interiorul acestei &quot;zone-de-soc&quot;, bobina helicoidala a fost inconjurata de o descarcare care s-a concentrat pe suprafata ei urmarind-o pana la capatul liber. Parea ca unda de soc se ferea de spatiul inconjurator pentru a se agata se suprafata bobinei, o atractie preferentiala ciudata. Unda de soc s-a prelins pe bobina perpendicular pe bobinaj, un efect incredibil. Lungimea descarcarilor de pe coroana helixului pareau de neinteles. Cu ruptorul sarind cam 2,5 cm in cutia sa magnetica, stralucirea alba se descarca la mai mult de 60cm. Aceasta descarcare egala chiar lungimea bobinei. Era neasteptata si neauzita aceasta transformare.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Aici era o chestie mai mult de natura electrostatica, desi stia ca fizicienii nu vor intelege acest termen daca era folosit in aceasta situatie. Energia electrostatica nu era fluctuanta precum aceste unde de soc [descarcari]. Unda de soc exploziva avea caractere diferite de ale oricarui alt dispozitiv electric existent la acea vreme. Totusi Tesla a afirmat ca acea unda de soc, in scurtul timp in care si-a facut aparitia exploziva, a semanat mai degraba cu o manifestare electrostatica decat cu oricare alta manifestare electrica cunoscuta. Exact ca la masinile electrostatice cu frecare, unde curentul si magnetismul sunt neglijabile, o puternica componenta a campului energetic umple spatiul sub forma de&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;liniii radiante. Acest camp 'dielectric&quot; se propaga in mod normal prin spatiu proportional cu acu,mularea lenta a sarcinilor adunat eprin frecare. In acest caz insa, puternicul generator de curent continuu [DC] a furnizat voltajul inalt. Acest voltaj a incarcat o bucla izolata de cupru crescand pana la valoarea sa maxima. Daca toate valorile in circuit ar fi fost bine proportionate, in maniera descrisa de Tesla, o descarcare brusca ar aparea. Acesta descarcare a fost evident mult mai scurta decat timpul de incarcare a buclei. Descarcarea are loc cand ruptorul magnetic stinge arcul electric. Daca circuitul este construit adecvat, nu vor aparea alternante de recul.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Aceasta succesiune unidirectionala de impulsuri incarcare-descarcare produc un camp neobisnuit care se extinde, semanand vag cu un camp electrostatic ?Stuttering' sau 'staccato?. Dar acesti termeni nu descriu satisfacator fenomenele masurate in jurul acestui aparat, un efect radiant foarte puternic, care intrece toate asteptarile privind valorile unui camp electrostatic. Mai precis calculele arata ca aceste valori ale descarcarilor sunt imposibile. Folosind regula standard a transformatorului magneto-inductiv, Tesla nu a putut explica amplificarea enorma a voltajului implicat in acest efect. Pentru ca relatiile conventionale au dat gres, Tesla a emis ipoteza ca efectul s-ar datora in intregime regulilor transformarii radiante [se stia de undele radio], evident necesitand in continuare determinari empirice. Masuratori ulterioare ale lungimii descarcarilor si caracteristicilor helixului au dat noua relatie matematica necesara. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Descoperise o noua lege a inductiei, una radianta, in care undele de soc in fapt se auto amplifica cand intalnesc obiecte segmentate. Segmentarea era cheia. Undele de soc radiante au intalnit helixul si au lunecat pe suprafata sa exterioara de la un capat la altul. Aceasta unda de soc&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;nu a trecut prin bobinaj deloc, tratand suprafata bobinei ca un plan aerodinamic. Unda de soc s-a autoamplificat asa cum creste presiunea unui gaz care trece prin &lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Venturi_effect&quot;&gt;tuburi Venturi&lt;/a&gt;. O crestere constanta in presiunea electrica a fost masurata pe suprafata bobinei. Intr-adevar Tesla afirma ca voltajul poate fi surprinzator marit cu 10,000 volti per inch de bobina. &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Asta inseamna ca o bobina de 24 inch poate absorbi unde de soc radiante care initial masurau 10,000 volts, cu o crestere ulterioara de pana la 240,000 volti! O asa transformare a tensiunii nu a mai fost intalnita la un aparat atat de mic si de simplu. Tesla a descoperit mai apoi ca voltajul rezultat este in relatie matematica cu rezistenta pe tura in helix. Cu cat rezistenta e mai mare, cu atat voltajul maximal e mai mare.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Se referea la ruptorul sau special &quot;primar&quot;, iar bobina helicoidala plasata in zona de soc &quot;secundar&quot;. Dar nu a intentionat asimilarea acestor termeni cu notiunea clasica de transformator magnetoelectric. Aceasta descoperire era intr-adevar cu totul deosebita de transformatoarele clasice cu magneto-induction. La baza acestor afirmatii a stat un motiv real si masurabil. Acest atribut l-a derutat pe Tesla o perioada. Tesla a masurat un curent zero in aceste bobine ?secundare? lungi. Curentul care ar fi trebuit sa aparea lipsea cu desavarsire. Voltajul pur crestea cu fiecare inch de suprafata de bobina. Tesla fundamentase ?legi inductiei electrostatice?, principii pe care prea putini le-au inteles. Tesla a denumit combinatia sa de ruptor si helix ?secundar? 'Transformator&quot;. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Transformatoarele lui Tesla nu sunt dispozitive magnetoelectrice, ele folosesc unde de soc radiante, si produc voltaj pur, fara curent [ca dealtfel toate sistemele de captura a energiei negative] Nici o bobina didactica de inalta frecventa nu trebuie denumita &quot;Tesla Coil&quot;, de bine ce dispozitivul folosit pentru astfel de demonstratiisunt rezultatul direct al aparatului construit de Sir Oliver Lodge si nu de Nikola Tesla. Transformatorul Tesla este un aparat pulsatoriu si nu poate fi reprodus cu usurinta, trebuin urmariti cu strictete parametrii enuntati de Tesla. Transformatoarele Tesla produc descarcari albe extraordinare ca lungime si putere [presiune], care depasesc scanteile violete alternative produse de bobinele Lodge [Lodge Coils]. Acestea nu seamana deloc cu transformatoarele construite de Tesla. Chiar daca seamana ca aspect fiecare dintre cele doua tipuri de bobine face cu totul altceva. Lodge Coils sunt alternatoare [curent alternativ, sinusoidal comun]. Transformatoarele Tesla folosesc impulsuri unidirectionale. Cele mai eficiente transformatoare Tesla s-au obtinut&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;doar cand firul radiant ruptor egala masa bobinei elicoidale. &lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-07T22:59:03+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>In cautarea lui Nikola Tesla Capturarea electricitatii negative, Cold Electricity,  Tesla Radiant Energy</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-07/in-cautarea-lui-nikola-tesla-capturarea-electricitatii-negative-cold-electricity-tesla-radiant-energy.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} span.klink 	{mso-style-name:klink;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p&gt;Dupa ce ati facut cunostinta cu motorul Adams, care capteaza curentul rece/energia negativa, sa vi-l prezint pe parintele acetui fel de electricitate si o scurta istorie a fenomenului ?cold current?. Marele pionier al acestei noi forme de electricitate a fost renumitul cercetator de geniu Nikola Tesla. Pentru a intelege ?negative energy? e necesara definirea curentului cald/energie [electrica ? n.tr.] pozitiva si curentului rece/energie negativa. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;Curentul pozitiv:&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; aceasta este forma normala a energiei electrice, cunoscuta si folosita in fiecare clipa&lt;/span&gt;. Nu prea mai sunt multe de spus, deja s-a scris tot ce se putea scrie pe aceasta tema.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;Curentul rece/negativ: &lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;es&lt;/span&gt;te pur si simplu contra-manifestarea curentului obisnuit, cel pozitiv, in directie temporala opusa. [cam SF, nu-i asa? Cititi &lt;a href=&quot;http://www.raum-energie-forschung.de/images/stories/pdf/gscompv12.pdf&quot;&gt;aici&lt;/a&gt; la despre necesitatea legii a 3-a a lui Newton de a avea pentru fiecare unda, o contra-unda. Chiar va sfatuiesc sa cititi, pentru ca daca intelegeti teoria veti vedea cat e de important acest fenomen pentru abordarea tuturor fenomenelor din natura, inclusiv a bolilor si a imbatranirii.]&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;a href=&quot;http://members.fortunecity.com/freeenergy2000/adamsmotor.htm&quot;&gt;Discutie despre curentul rece&lt;/a&gt;&lt;/b&gt;: si multe multe dispozitive cu discutii si aplicatii&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Un dispozitiv care inverseaza temporal o unda electromagnetica se numeste in literatura stiintifica obisnuita 'phase conjugate mirror' [actioneaza ca o oglinda care produce o faza conjugata/opusa a undei incidente, de sens opus]. Conceptul nu este nicidecum nou sau indepartat, ci este cheia energiei gratuite. &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Greseala majora a asociatiilor academice a fost sa presupuna ca entropia creste invariabil in urma tuturor interactiunilor fizice. Asta se intampla insa doar atata timp cat timpul curge inainte. Entropia este in fapt un proces guvernat de curgerea locala a timpului. &lt;a href=&quot;http://members.fortunecity.com/freeenergy2000/adamsmotor.htm&quot; target=&quot;_top&quot;&gt;&lt;span class=&quot;klink&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8;&quot;&gt;Entropia&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; creste cand timpul curge inainte si descreste cand timpul curge inapoi. In timp ce cresterea in timp a entropiei universului ca intreg este bine documentata, entropia locala poate fi incetinita sau inversata prin modificarea curgerii timpului. Daca timpul curge inapoi, atunci e posibila o scadere a entropiei care apare intr-adevar in ecuatiile standard. Aceasta interactiune fizica negentropica va lua energia dintr-o stare dezordonata si o va transforma intr-o stare ordonata, producand un castig net al puterii intr-un sistem aflat pe un nivel superior sursei.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Pentru istoricul cercetarilor lui Tesla ii suntem recunoscatori lui Gerry Vassilato care in &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;Secrets of Cold War Technology: Project HAARP and Beyond&lt;/i&gt;. [Secretele Tehnologiei Razboiului Rece: Priectul HAARP si dincolo de el] Urmatorul extras e din acest text:&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;Prin aranjamente experimentale succesived, Tesla a descoperit cateva lucruri in ceea ce priveste producerea acestui efect. Intai, cauza este fara indoiala bruschetea descarcarii. Era inchiderea intrerupatorului, chiar momentul acela al inchiderii si deschiderii circuitului, care producea efectul. Efectul este indisolubil legat de timp, timp-impuls. In al doilea rand, Tesla a descoperit ca era imperativ necesar ca procesul de incarcare sa aiba loc intr-un singur impuls. Nu se poate permite nici un curent de intoarcere/rebound/recul, pentru ca altfel efectul nu s-ar fi manifestat. Astfel, Tesla a facut cateva remarci sucinte referitor la rolul capacitatii intr-un circuit radiant cu scanteie. A aflat ca efectul este amplificat puternic de amplasarea unui capacitor intre ruptor [ca platina de la masina] si dinam. In timp ce ii da efectului o putere uimitoare, condensatorul/capacitorul protejeaza bobina dinamului. In final, efectul poate fi intensificat puternic si prin marirea voltajului, micsorand timpul de producere a intreruperii/ crescand frecventa si deasemenea scurtand timpul de inchidere a ruptorului.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Nu e sigur inca care este substratul acestui fenomen, Tesla a cautat empiric o explicatie si o metoda de amplificare si utilizare. Si-a dat seama de importanta acestui efect neasteptat. Ideea de a duce acest minunat si ciudat fenomen la intregul sau potential deja nastea in mintea lui nenumarate noi posibilitati pentru omenire. A abandonat complet cercetarea si dezvoltarea sistemelor de curent alternativ a caror epoca abia incepea, dandu-si seama ca o noua tehnologie e pe cale sa-I ia locul. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;In lipsa semiconductorilor, Tesla folose intrerupatoare/ruptoare cu contacte rotative pentru producerea impulsurilor unidirectionale [ curent continuu, dar pulsat]. Cand aceste mecanisme nu au mai putut obtine cel mai puternicefect, Tesla s-a gandit la un mijloc mai &quot;automatic&quot; si mai puternic. A folosit pentru acest &quot;automatic switch&quot; sisteme de descarcare cu scanteie [special electrical arc dischargers]. A fost aplicat un voltaj inalt de la un generator de curent continuu [DC] prin doi conductori gemeni prin acest nou mecanism, arcul electric, un magnet permanent foarte puternic fiind asezat incrucisat cui calea de descarcare a arcului. Arcul de descarcare era ?suflat? automat in mod continuu de campul acestui magnet permanent.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Imperativul pentru obtinerea acestui efect rar era alegerea cu grija a conexiunilor si q unui condensator pentru a primi si descarca electricitatea unidirectional, ritmic. Circuitul lui Tesla este foarte asemanator cu un pulse jet [turboreactor, coanda effect], in care nici o presiune nu se opune curgerii jetului. Incarcatura electrostatica creste pana la un maximum, si se descarca mai repede. Aplicarea constanta a presiunii unui dinam de voltaj mare asupra acestui circuit asigura obtinerea continua a susccesiunii ?incarcare ? descarcare rapida?. Numai si numai atunci se observa fenomenul descris de Tesla. Pulsurile practic trec prin aparat de la dinam. Capacitorul/condensatorul, disruptorul, si conexiunile lor, se comporta ca o unda flutter [unda? oscilanta :)) cu aspect in dinti de fierastrau ? med.].&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Tesla &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;a descoperit ca doar durata impulsului poate defini efectul fiecarui spectru. Aceste efecte au fost complet diferite, fiecare prezentand alte caracteristici ciudate care nu au fost vazute niciodata in natura. Mai mult, Tesla a observat schimbari specifice de culoare in spatiul de descarcare a scanteii, cand fiecare interval de frecventa a impulsurilor era atins. Nemaiintalnita colorare a scanteii nu a ramas prea mult timp un mister. Trenuri de impulsuri de cca 0.1 millisec durata [10kHz], produceau durere si presiune mecanica. In acest camp radiant, obiectele vibrau si chiar se miscau pe masura ce erau trase de forta campului. Fire subtiri, expuse descarcarilor bruste ale campului radiant se vaporizau pur si simplu explodand. Durerea si miscarea fizica&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;incetau cand impulsurile erau produse la &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;100 microsec sau mai putin [10kHz]. Aceste ultime caracteristici au sugerat arme si sisteme ofensive de un potential infricosator. [de aici si imaginea de ?mad scientist? atribuita de Hollywood lui Tesla]&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Transformatorul &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Prin 1890, dupa o perioada de intense experimentari si desvoltare, Tesla a adunat componentele necesare producerii in practica si distributia energiei electrice radiante. Tesla deja descoperise minunatul fapt ca impulsul cu durata de 100 microsec sau mai putin nu mai putea fi simtit si nu mai face nici un rau fiziologic. Planuia sa folosesca aceasta frecventa in distributia acestei energii catre consumatori. Mai mult, undele de soc cu durata de 100 microsec treceau prin orice materie, piatra, otel, sau sticla putand fi transmise in tot orasul la consumatori. Astfel Tesla nu se temea de distorsiuni in campul sau special calibrat, vectorii penetrand materia fara a interactiona cu ea [la nivel masurabil].&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Tesla a facut o descoperire surprinzatoare in acelasi an, plasand un helix lung monofilar langa ruptorul sau. Bobina [ coil], avand cam 60cm lungime, nu s-a mai comportat precum barele de cupru sau alte obiecte metalice. Peretele subtire al bobinei s-a invaluit de o aura de scantei albe. Onduland din varful acestei bobine ieseau fulgere lungi albe-sidefii, descarcari blande care pareau a avea un voltaj mult marit. Aceste efecte au fost foarte mult amplificate de pozitionarea bobinei helicoidale in interiorul cercului ruptorului. In interiorul acestei &quot;zone-de-soc&quot;, bobina helicoidala a fost inconjurata de o descarcare care s-a concentrat pe suprafata ei urmarind-o pana la capatul liber. Parea ca unda de soc se ferea de spatiul inconjurator pentru a se agata se suprafata bobinei, o atractie preferentiala ciudata. Unda de soc s-a prelins pe bobina perpendicular pe bobinaj, un efect incredibil. Lungimea descarcarilor de pe coroana helixului pareau de neinteles. Cu ruptorul sarind cam 2,5 cm in cutia sa magnetica, stralucirea alba se descarca la mai mult de 60cm. Aceasta descarcare egala chiar lungimea bobinei. Era neasteptata si neauzita aceasta transformare.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Aici era o chestie mai mult de natura electrostatica, desi stia ca fizicienii nu vor intelege acest termen daca era folosit in aceasta situatie. Energia electrostatica nu era fluctuanta precum aceste unde de soc [descarcari]. Unda de soc exploziva avea caractere diferite de ale oricarui alt dispozitiv electric existent la acea vreme. Totusi Tesla a afirmat ca acea unda de soc, in scurtul timp in care si-a facut aparitia exploziva, a semanat mai degraba cu o manifestare electrostatica decat cu oricare alta manifestare electrica cunoscuta. Exact ca la masinile electrostatice cu frecare, unde curentul si magnetismul sunt neglijabile, o puternica componenta a campului energetic umple spatiul sub forma de&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;liniii radiante. Acest camp 'dielectric&quot; se propaga in mod normal prin spatiu proportional cu acu,mularea lenta a sarcinilor adunat eprin frecare. In acest caz insa, puternicul generator de curent continuu [DC] a furnizat voltajul inalt. Acest voltaj a incarcat o bucla izolata de cupru crescand pana la valoarea sa maxima. Daca toate valorile in circuit ar fi fost bine proportionate, in maniera descrisa de Tesla, o descarcare brusca ar aparea. Acesta descarcare a fost evident mult mai scurta decat timpul de incarcare a buclei. Descarcarea are loc cand ruptorul magnetic stinge arcul electric. Daca circuitul este construit adecvat, nu vor aparea alternante de recul.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Aceasta succesiune unidirectionala de impulsuri incarcare-descarcare produc un camp neobisnuit care se extinde, semanand vag cu un camp electrostatic ?Stuttering' sau 'staccato?. Dar acesti termeni nu descriu satisfacator fenomenele masurate in jurul acestui aparat, un efect radiant foarte puternic, care intrece toate asteptarile privind valorile unui camp electrostatic. Mai precis calculele arata ca aceste valori ale descarcarilor sunt imposibile. Folosind regula standard a transformatorului magneto-inductiv, Tesla nu a putut explica amplificarea enorma a voltajului implicat in acest efect. Pentru ca relatiile conventionale au dat gres, Tesla a emis ipoteza ca efectul s-ar datora in intregime regulilor transformarii radiante [se stia de undele radio], evident necesitand in continuare determinari empirice. Masuratori ulterioare ale lungimii descarcarilor si caracteristicilor helixului au dat noua relatie matematica necesara. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Descoperise o noua lege a inductiei, una radianta, in care undele de soc in fapt se auto amplifica cand intalnesc obiecte segmentate. Segmentarea era cheia. Undele de soc radiante au intalnit helixul si au lunecat pe suprafata sa exterioara de la un capat la altul. Aceasta unda de soc&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;nu a trecut prin bobinaj deloc, tratand suprafata bobinei ca un plan aerodinamic. Unda de soc s-a autoamplificat asa cum creste presiunea unui gaz care trece prin &lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Venturi_effect&quot;&gt;tuburi Venturi&lt;/a&gt;. O crestere constanta in presiunea electrica a fost masurata pe suprafata bobinei. Intr-adevar Tesla afirma ca voltajul poate fi surprinzator marit cu 10,000 volti per inch de bobina. &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Asta inseamna ca o bobina de 24 inch poate absorbi unde de soc radiante care initial masurau 10,000 volts, cu o crestere ulterioara de pana la 240,000 volti! O asa transformare a tensiunii nu a mai fost intalnita la un aparat atat de mic si de simplu. Tesla a descoperit mai apoi ca voltajul rezultat este in relatie matematica cu rezistenta pe tura in helix. Cu cat rezistenta e mai mare, cu atat voltajul maximal e mai mare.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Se referea la ruptorul sau special &quot;primar&quot;, iar bobina helicoidala plasata in zona de soc &quot;secundar&quot;. Dar nu a intentionat asimilarea acestor termeni cu notiunea clasica de transformator magnetoelectric. Aceasta descoperire era intr-adevar cu totul deosebita de transformatoarele clasice cu magneto-induction. La baza acestor afirmatii a stat un motiv real si masurabil. Acest atribut l-a derutat pe Tesla o perioada. Tesla a masurat un curent zero in aceste bobine ?secundare? lungi. Curentul care ar fi trebuit sa aparea lipsea cu desavarsire. Voltajul pur crestea cu fiecare inch de suprafata de bobina. Tesla fundamentase ?legi inductiei electrostatice?, principii pe care prea putini le-au inteles. Tesla a denumit combinatia sa de ruptor si helix ?secundar? 'Transformator&quot;. &lt;/p&gt;  &lt;p&gt;Transformatoarele lui Tesla nu sunt dispozitive magnetoelectrice, ele folosesc unde de soc radiante, si produc voltaj pur, fara curent [ca dealtfel toate sistemele de captura a energiei negative] Nici o bobina didactica de inalta frecventa nu trebuie denumita &quot;Tesla Coil&quot;, de bine ce dispozitivul folosit pentru astfel de demonstratiisunt rezultatul direct al aparatului construit de Sir Oliver Lodge si nu de Nikola Tesla. Transformatorul Tesla este un aparat pulsatoriu si nu poate fi reprodus cu usurinta, trebuin urmariti cu strictete parametrii enuntati de Tesla. Transformatoarele Tesla produc descarcari albe extraordinare ca lungime si putere [presiune], care depasesc scanteile violete alternative produse de bobinele Lodge [Lodge Coils]. Acestea nu seamana deloc cu transformatoarele construite de Tesla. Chiar daca seamana ca aspect fiecare dintre cele doua tipuri de bobine face cu totul altceva. Lodge Coils sunt alternatoare [curent alternativ, sinusoidal comun]. Transformatoarele Tesla folosesc impulsuri unidirectionale. Cele mai eficiente transformatoare Tesla s-au obtinut&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;doar cand firul radiant ruptor egala masa bobinei elicoidale. &lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/pe-fatza.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T05:02:59+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Pe fatza.</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/pe-fatza.html</link>
        <description>&lt;p&gt;Fratilor e mai rau decat credeam
&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Daca am energie gratuita, reduc cheltuielile. Intr-o asa masura incat &lt;a target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Ar fi bine sa stiti ca sa va protejati&quot; mce_href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=_yvRZoM-2r8&quot; href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=_yvRZoM-2r8&quot;&gt;se duce dracului tot sistemul&lt;/a&gt;. Pentru ca 99% din cheltuieli se duc pe consumul de energie (transport, taxe la masina, intretinere echipamente) si doar 1% pe mancare. Ma refer la costul de productie al mancarii, pentru ca pretul de raft include la randul lui 4 randuri de taxe (+16% din adaosul fiecarui intermediar) &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nimeni nu mai poate supravietui producand. La noi nimeni nu mai produce, toti inbtermediaza. E imposibil sa castigi ceva producand. Dar ia sa intermediezi, sa vezi ce merge treaba.. pentru ca asa e sistemul.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Acum daca lumea nu mai imprumuta si dispar banii (cred ca v-ati prins deja, banii virtuali sunt bani datorati/gajuri/angajamente de plata, care daca sunt platite, DISPAR) atunci enormele castiguri ale bancherilor si in general ale celor la care ajung banii din consumul de energie se vor opri. Mi se pare normal sa-ti protejezi investitia, si modul de viata. Ce mai conteaza 4000 de americani acolo... morti prosteste ca soarecii in cele doua turnuri. Au murit atatia in toata lumea. Deja nu mai are importanta viata umana. Ne-am intors in epoca sclavagismului; numai separarea se face altfel, nu se mai bazeaza pe rasa sau etnie ci pe bogatie. Acesta este capitalismul. Cu nimic mai prejos decat comunismul. Pentru ca am spus-o in repetate randuri, nici unul din sisteme nu poate combate coruptia.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Singura solutie - inc-o Revolutie.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ia luati si cititi, macar sa nu muriti prosti. Ca o sa ne ia si pielea de pe noi si o sa ne-o inchirieze - e la mintea cocosului. Nu e o gluma, din pacate nu credeam in povestile cu codul de bare si cipurile implantate, in fapt sunt un adept al tehnologiei, dar dupa cum se vede povestea are finalitate practica.&lt;/p&gt;Tu de ce parte te vei situa? A, stiu, vei vinde cipuri second-hand si vei intermedia tatuarea codului de bare mai ieftin, cu un castig net de... sa zicem 666%</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:36:36+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Luati si studiati ca aveti de unde</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 14pt; color: red;&quot;&gt;Gata, uitati tot ce am scris pana acum, cititi&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 14pt;&quot;&gt; . ?&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 129, 129);&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.web-space.tv/free-energy/&quot;&gt;A Practical Guide to ?Free-Energy? Devices&lt;/a&gt;?&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt; Acolo sunt proiectele complete pentru muulte alte inventii di astea sf, mare parte din ele fiind verificate, spune cand cum si unde. Ce e mai important e ca sunt explicate intr-un limbaj mai usor de inteles si cu exemple concrete care NU AR TREBUI SA LIPSEASCA din cartea de fizica!&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde-2.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:36:10+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Luati si studiati ca aveti de unde</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/luati-si-studiati-ca-aveti-de-unde-2.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 14pt; color: red;&quot;&gt;Gata, uitati tot ce am scris pana acum, cititi&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 14pt;&quot;&gt; . ?&lt;b&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 129, 129);&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.web-space.tv/free-energy/&quot;&gt;A Practical Guide to ?Free-Energy? Devices&lt;/a&gt;?&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt; Acolo sunt proiectele complete pentru muulte alte inventii di astea sf, mare parte din ele fiind verificate, spune cand cum si unde. Ce e mai important e ca sunt explicate intr-un limbaj mai usor de inteles si cu exemple concrete care NU AR TREBUI SA LIPSEASCA din cartea de fizica!&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/celula-joe-e-diferita-de-sistemul-lui-steve-meyer.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:33:36+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Celula Joe e diferita de sistemul lui Steve Meyer</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/celula-joe-e-diferita-de-sistemul-lui-steve-meyer.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Dupa parerea mea sistemul lui Meyer se bazeaza mai mult pe electricitate decat pe rezonanta. El a pus 6 perechi de cilindri concentrici de lungimi bine determinate, calibrati pentru rezonanta ca tuburile unei orgi si a legat cele 6 perechi in paralel, plusul pe exterior (aca imi aduc bine aminte, dar mai bine verificati).  &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/what_is_the_moe_joe_cell.html&quot;&gt;Celula Joe&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt; are toti cilindrii dispusi concentric iar impulsurile sunt aplicate doar la extremi (cel intern si cel extern). Poate ati observat ca si acesti cilindri au dimensiuni bine definite, iar numarul fibonaci pare sa guverneze diametrul lor (iarasi nu stiu sigur, verificati) &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Se pare ca &lt;a href=&quot;http://www.thejoecell.com/History.html&quot;&gt;povestea celulei cu apa&lt;/a&gt; e mai veche decat am putea crede. Cu atat mai mult ne dam seama de lipsa de scrupule si lacomia celor care se opun evolutiei tehnologice. Sub nici o forma&lt;b style=&quot;&quot;&gt; nu mai poate fi vorba &lt;/b&gt;ca &lt;b style=&quot;&quot;&gt;?lumea nu ar fi pregatita? &lt;/b&gt;iar&lt;b style=&quot;&quot;&gt; prostia si dezinformarea ies din discutie &lt;/b&gt;din start.&lt;b style=&quot;&quot;&gt; &lt;/b&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Ca urmare a studierii acestei celule care nu e un simplu generator de gaz Brown precum sistemul lui Meyer (la prima vedere pare mai degraba un reactor de fuziune la rece ? in sensul reactor de plasma, nu in sensul ad literam) a aparut celula Moe-Joe care in loc de cilindri, are sfere concentrice. Evident de dimensiuni biune definite si cu un &lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/moe_joe_cell_discussions.html&quot;&gt;randament imbunatatit&lt;/a&gt; (discutiile din acest articol luneca spre esoteric dar dpdv al rezonantei au sens, de aceea le-am mentionat, pentru cei care pot sa inteleaga, &lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/Bismuth_metal_alchemy_homeopathy_metallicum.html&quot;&gt;pentru ca au ce&lt;/a&gt;?NB insa: nu recomand folosirea acelor informatii fara supravegherea unui specialist ? tipul nu e medic homeopat). Am intalnit adesea ideea ca in esoterism ar fi incifrate secrete tehnologice pe care cineva le-ar fi transmis astfel generatiilor viitoare. Poate fi asa, are sens, dar poate fi si coincidenta descoperirilor sau mai degraba a publicizarii acestor informatii, pentru ca de mult au fost descoperite, cu felul cum interpretam textele astea esoterice, asa cum ni se pare ca luna are chip de om. Ma refer la interpretarea facuta de &lt;a href=&quot;http://david-house-productions.com/alternative_energy/sphinx_sphere.html&quot;&gt;tipul asta&lt;/a&gt; &lt;strong&gt;Moshe Daniel,&lt;/strong&gt; la povestea sferei Sphinx (aur-platina-argint-bismut) a carei structura este mentionata in &lt;em&gt;Keely?s Secrets la pag. 232-4.&lt;/em&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-style: normal;&quot;&gt; Mi se pare putin excentric, desi realizez ca are importantanta materialul tocmai pentru ca exista anumite rapoarte matematice intre rezonante (vezi &lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=xeUgDJc6AWE&amp;feature=related&quot;&gt;Hutchison&lt;/a&gt;&lt;/span&gt; &lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-style: normal;&quot;&gt;effect). &lt;/span&gt;&lt;/em&gt;Moshe Daniel a gasit multe intelesuri in studiile sale, iar &lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/moe_joe_cell_discussions.html&quot;&gt;modelul sau&lt;/a&gt; pare sa stea in picioare, mai ales ca porneste din practica si se intoarce in practica(vezi Hall effect).&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-style: normal;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;text-indent: 27pt;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-style: normal;&quot;&gt;Acum faptul ca a ?descoperit? aceste materiale in alchimia clasica nu e mare lucru. &lt;b style=&quot;&quot;&gt;Dar ceea ce mi se pare deosebit de important este faptul ca relatia intre materiale este cea corecta &lt;/b&gt;? cat de ?prost sa fii, noroc sa ai? ar trebui ca s-o nimereasca alchimistii asa din prima fara macar sa stie de electricitate (alchimistii desigur nu aveau bistabile NE555 si osciloscoape)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Moshe Daniel a descoperit ca diferenta intre oscilatiile care trebuie aplicate sferei interioare si celei exterioare este de 5 note, exact ca in alchimie: luna(femininul, argint)-Do, pamantul(la mijloc, platina)-La, soarele(masculinul, aur)-Sol. &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;Va reamintesc ca notele (vrecventele care ?suna bine?) sunt dispuse la intervale bine determinate, cam asa: &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;Nu ma pricep si nu ma pasioneaza asa ca studiati voi &lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/moe_joe_cell_improved_design.html&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;mai departe teoria&lt;/b&gt;&lt;/a&gt; poate va foloseste in alimentarea masinii (in loc de benzina). &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: rgb(51, 102, 255);&quot;&gt;Celula Moe-Joe&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;NU ESTE UN GENERATOR&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt; de gaz Brown, asa cum se vede &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=kzo3vllX5PE&amp;feature=related&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;aici&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;, ea ?pompeaza? altceva in air-intake ? vise, castraveti, whatever, apa nu se consuma si ramane limpede, nu ca la water power cell clasica. Habar n-am despre ce orgon e vorba, pe mine nu ma convinge. Din punctul meu de vedere e vorba de un ?condensator fixat? (vezi Casimir effect). Cu atat mai mult cu cat apa ramane mai curata cand metalul sferelor este DEMAGNETIZAT in curent alternatic (ca la monitoarele CRT). In final probabil ca folosirea metalelor pretioase dupa formula lui Keely va da adevaratul randament al celulei.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;Ia vedeti voi despre ce e vorba si daca va dati seama despre ce-i vorba sa-mi spuneti si mie. Daca vreti sa cumparati piese gasiti &lt;a href=&quot;http://www.moe-joe-working.com/Moe-Joe-Cell-Store/Moe2DJoe_Cell_Store_1.html&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;aici&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; la preturi rezonabile.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal;&quot;&gt;A mintit Meyer in ceea ce priveste celula sa&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=GKhD4n1u8ug&amp;feature=related&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;Tipul asta&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; spune ca povestea cu trenuri de impulsuri de amplitudine crescatoare e? poveste menita a ascunde adevaratul fenomen, acela de clacare a dielectricului. Whatever (sau pi moldoviniesti: or&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot; lang=&quot;RO&quot;&gt;?ct&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-weight: normal;&quot;&gt;) Meyer a experimentat si cu sare si fara sare, si cu laser si fara laser, ba cred ca a facut ca Ceausescu in avion (bbancul) numai ca nu stie nimeni ce rezultate pentru ca nu le-a facut publice. A avut el ceva in cap dar se credea buricul pamantului. De aia l-au aranjat ca daca era smerit nu dadea nimeni peste el. Acuma sa fim drepti, si eu pana sa ma prind care-i treaba, aveam impresia ca ?vai dom-le ce descoperire, iac-acu ma duc sa dau la ziar?, pe urma m-am linistit. La urma urmei, daca esti mort nu prea mai conteaza ce stii.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Revenind, tipul sustine ca e vorba de captarea energiei eliberate de ?vid?/?camp?/?eter? in momentul cand dielectricul acestui condensator (apa) cedeaza, pentru a reface echilibrul, asa cum bradul elimina rasina pentru a carpi integritatea.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Stim ca Meyer folosea trenuri de impulsuri, stim ca acestea produc performenta optima in producerea gazului Brown (ati observat ca nu spun producerea hidrogenului si nici n-o voi face pentru ca hidrogenul NU E SEPARAT, el ramane impreuna cu partenerul sau de echilibru, oxigenul). Ader la conceptul de unitate a contrariilor, opus celui de adversitate a contrariilor ce caracterizeaza electricitatea clasica care m-a chinuit in liceu.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/intai-a-fost-cuvantul-apa-vie-cristalizeaza-frumos-2.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:33:16+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Intai a fost cuvantul - apa vie cristalizeaza frumos</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/intai-a-fost-cuvantul-apa-vie-cristalizeaza-frumos-2.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Cautati pe web: Ioan nedelcu, Ioan Stefanescu, apa vie, deuterium depleted water, low level deuterium.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;Patent pentru producerea apei vii (apa saracita in deuteriu): &lt;a href=&quot;http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?IA=WO2006028400&amp;DISPLAY=DESC&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Producerea apei saracite in deuteriu&quot;&gt;&lt;a href='http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?IA=WO2006028400&amp;amp;DISPLAY=DESC' rel='nofollow'&gt;http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?IA=WO2006028400&amp;amp;DISPLAY=DESC&lt;/a&gt;&lt;/a&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;In l&lt;a href=&quot;http://www.wipo.int/pctdb/images4/PATENTSCOPE/54/9d/ec/009dec.pdf&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Metoda de opbtinere a apei saracite in deuteriu&quot;&gt;imba romana documentul original&lt;/a&gt;, PDF imagini, nu poate fi separat textul dar merita citit.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;Edit-Time-Data&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_editdata.mso&quot;&gt;&lt;!--[if !mso]&gt; &lt;style&gt; v\:* {behavior:url(#default#VML);} o\:* {behavior:url(#default#VML);} w\:* {behavior:url(#default#VML);} .shape {behavior:url(#default#VML);} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;OBS: document public&lt;/span&gt;, &lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.wipo.int/pctdb/images4/PATENTSCOPE/54/9d/ec/009dec.pdf&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;&lt;a href='http://www.wipo.int/pctdb/images4/PATENTSCOPE/54/9d/ec/009dec.pdf' rel='nofollow'&gt;http://www.wipo.int/pctdb/images4/PATENTSCOPE/54/9d/ec/009dec.pdf&lt;/a&gt;&lt;/a&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: red; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;PROCEDEU ?l INSTALA?IE PENTRU OB?INEREA APEI S?R?CITE IN DEUTERIU&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;Inven?ia se refer? la un procedeu ?i la o instala?ie pentru ob?inerea apei s?r?cite n &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;deuteriu care este utilizat?, de preferin??, pentru uz alimentar.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.5pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Sunt cunoscute procedee continue de ob?inere a apei s?r?cite n deuteriu cu o &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;concentra?ie de 2?80 ppm D / (D+H) care constau n distilarea izotopic?, n condi?iile &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;realiz?rii unei depresiuni cu o valoare de 100 mm col. Hg, a apei naturale care are o concentra?ie de 145-150 ppm D / (D+H) sau a de?eului de la fabricarea apei grele care are o &lt;/span&gt;concentra?ie de 120 ppm D / (D+H), ap? care este trecut? printr-un fierb?tor pelicular pentru &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;realizarea unei evapor?ri totale a unui debit constant de ap?, controlat ?i reglat, care &lt;/span&gt;determin? ?i alimentarea n flux continuu cu ap?, fluxul de vapori avnd un curs ascendet &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;printr-o coloan? de distilare cu o n?l?ime de 15 m ?i cu un diametru de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.5pt;&quot;&gt;0,1&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt; m, n prezen?a &lt;/span&gt;unei umpluturi, dup? care are loc transformarea fluxului de vapori extras n faz? lichid?, din &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;care o parte este reintrodus? ntr-o zon? de vrf a coloanei ca reflux la o temperatur? ct mai &lt;/span&gt;apropiat? de cea din aceast? zon?, iar cealalt? parte este colectat? la un debit de extrac?ie &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;constant, separat de colectarea unei faze lichide care provine din partea inferioar? a &lt;/span&gt;coloanei, n ambele situa?ii colectarea fiind f?cut? n condi?ii de depresiune cu o valoare de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;100 mm col. Hg.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.2pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dezavantajele acestor procedee constau n aceea c? prezint? un regim pseudosta?ionar cu perturb?ri ale separ?rii izotopice avnd n vedere c? fazele suport? un &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;singur ciclu de procesare, trebuie s? se dispun? obligatoriu, pentru alimentare, de o ap? deionizat?, iar consumul de apa de alimentare este relativ mare deoarece el trebuie s? asigure printr-o evaporare total?, debitul de vapori necesar pentru procesul de transfer &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;izotopic cu fluxul de lichid.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.7pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black;&quot;&gt;-l-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Sunt cunoscute instala?ii pentru ob?inerea apei s?r?cite n deuteriu n cadrul c?rora &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;sunt aplicate procedeele prezentate mai nainte care au n alc?tuire o coloan? de distilare izolat? termic, n care este dispus?, deasupra unui colector de lichid, o umplutur? ordonat?, &lt;/span&gt;la baza coloanei fiind montat un fierb?tor pelicular nc?lzit cu abur, racordat la un vas de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;alimentare cu nivel constant prin intermediul unei conducte, avnd montate n cuprins un debitmetru, un robinet de reglare ?i respectiv un recuperator de c?ldur?, colectorul de lichid &lt;/span&gt;fiind n leg?tur?, prin intermediul unei alte conducte, n al c?rui cuprins sunt montate un &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;robinet, recuperatorul de c?ldur? ?i un alt debitmetru, cu un vas de colectare, coloana fiind la partea sa superioar? n comunicare cu o pomp? de vid, prin intermediul unei alte conducte n &lt;/span&gt;cuprinsul c?reia sunt montate n serie dou? condensatoare ?i respectiv un robinet, aceste &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;condensatoare fiind racordate, cu ajutorul unei alte conducte, avnd montate n cuprins un debitmetru ?i un schimb?tor de c?ldur?, nc?lzit cu abur, cu partea superioar? a coloanei, de aceast? ultim? conduct? fiind racordat? o alt? conduct?, n cuprinsul c?reia sunt montate un robinet ?i un debitmetru, care este n comunicare cu un alt vas de colectare, care la rndul lui mpreun? cu cel?lalt vas de colectare este racordat la pompa de vid.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dezavantajele acestor instala?ii constau n aceea c? au o capacitate relativ mic?, iar &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;transpunerea la scara mare de produc?ie, provoac? o amplificare a perturba?iilor n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;func?ionare, cu efecte defavorabile asupra capacit??ii de produc?ie sau asupra calit??ii &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;produsului.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.2pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Apa s?r?cit? n deuteriu ob?inut? prin aplicarea procedeului n cadrul instala?iei, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;conform brevetului de inven?ie RO 112422B1 are o concentra?ie n deuteriu de 2?80 ppm &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;D/(D+H) cu urm?toarele caracteristici:&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;pH= 6,5..7,5 ; Consum KMnO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt; &lt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.65pt;&quot;&gt;1,5&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt; mg/l; CI? &lt;0,1&gt;4&lt;/sub&gt;&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;- &lt;0,1&gt;4&lt;/sub&gt;&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;? &lt;&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;0,1&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Fe&lt;sup&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;0,1&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dezavantajele acestor ape s?r?cite n deuteriu constau n aceea c? avnd caracteristicile fizico- chimice similare apei distilate nu sunt acceptate n categoria apelor potabile destinate consumului alimentar.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Sunt cunoscute alte procedee de ob?inere a apei s?r?cite n deuteriu, brevet de inven?ie RO 115148 B1, care cuprind alimentarea n mod continuu cu ap? natural? sau cu &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de?eu de la fabricarea apei grele, care are o concentra?ie de 120 ppm D/ (D+H), a unei zone&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.65pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-2-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;de distilare n puncte de alimentare amplasate la n?l?imi diferite, func?ie de gradul dorit de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;s?r?cire n deuteriu, dup? care fluxul de vapori ascendent este adus n contact intim cu fluxul &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de lichid descendet realizndu-se mbog??irea n deuteriu a lichidului ?i s?r?cirea n deuteriu &lt;/span&gt;a vaporilor, cu ob?inerea n mod continuu a apei s?r?cite n deuteriu, denumit? u?oar? ?i n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;mod discontinuu a apei grele.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dezavantajele acestor procedee constau n aceea c? prezint? n permanen??., pericolul impurific?rii prin ncruci?area apei u?oare cu apa grea, care este foarte toxic?, la -^ orice perturbare hidrodinamic? accidental?, datorit? de exemplu, a varia?iilor de presiune pe coloane sau a varia?iilor debitelor de lichide.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Sunt cunoscute instala?ii de ob?inere a apei u?oare prin aplicarea procedeelor prezentate n brevetul de inven?ie RO 115148 B1 care au n componen?? trei coloane de distilare montate n serie, ale c?ror n?l?imi sunt egale ntre ele, care con?in fiecare cte o umplutur? ordonat?, prima coloan? care are un diametru mai mare dect al celorlalte dou? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;coloane care au diametre egale ntre ele fiind prev?zut? cu mai multe puncte de alimentare, &lt;/span&gt;decalate ntre ele pe vertical?, la baza primei ?i ultimei coloane fiind amplasat cte un &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;fierb?tor care asigur? fluxul ascendent de vapori la debite constante, la vrful primei coloane fiind amplasate dou? condensatoare, dou? vase tampon, un vas de reflux ?i o pomp? de vid, &lt;/span&gt;asigurndu-se astfel refluxul introdus n prima coloan?, o parte din reflux fiind extras? ca produs sub form? de ap? u?oar?, n timp ce n celelalte dou? coloane fluxul de lichid se concentreaz? n deuteriu, o parte din acesta fiind extras din refularea unei pompe pentru &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;ap? grea.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dezavantajele acestor instala?ii constau n aceea c? au dimensiuni relativ mari, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;controlul ?i reglarea diferi?ilor parametri caracteristici unui regim optim de ob?inere simultan? la capetele coloanelor a celor dou? produse de interes sunt relativ greu de realizat, datorit? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;sensibilit??ii sistemului la perturba?iile determinate de varia?iile parametrilor de lucru, iar dup? &lt;/span&gt;perturba?ii produc?ia se opre?te, fiind necesare perioade de timp de revenire la concentra?ia dorit? relativ mari, de ordinul a zecilor de ore, care determin? la rndul lor consumuri &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;energetice mari pe unitatea de produs.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.9pt; text-indent: 35.05pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Apa s?r?cit? n deuteriu ob?inut? prin aplicarea acestor procedee n cadrul instala?iilor &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;conform brevetului de inven?ie RO 115148 B1 are o concentra?ie n deuteriu de 1?80 pmm &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;D / (D+H) cu urm?toarele caracteristici:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 3.6pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-3-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 24pt 0.0001pt 0.25pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt;pH=6,5?7,5;SiO&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;&lt;0,1&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 1.65pt;&quot;&gt;mg/i;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt; CI? &lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 1.9pt;&quot;&gt;mg/l;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt; K&lt;sup&gt;+&lt;/sup&gt;&lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 1.6pt;&quot;&gt;mg/l;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt; SO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;-0,1&lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;PO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;- &lt;&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Cu&lt;sup&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;2+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;4&lt;/sub&gt; &lt;&gt;+&lt;/sup&gt; &lt;&gt;2&lt;/sub&gt;; Examen bacteriologic: f?r? germeni patogeni.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; text-indent: 36.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Dezavantajele acestor ape s?r?cite n deuteriu constau n aceea c? nu pot fi &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;ncadrate n categoria apelor potabile deoarece sunt ape demineralizate, respectiv nu con?in &lt;/span&gt;substan?ele minerale impuse de standard, iar ob?inerea unei ape s?r?cite n deuteriu, cu o &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;concentra?ie constant? n deuteriu, este perturbat? datorit? tendin?ei permanente de infestare cu ap? grea, produs foarte toxic pentru organismele vii.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Problema tehnic? pe care o rezolv? inven?iile din grupul de inven?ii const? n ob?inerea n flux continuu a apei pentru uz alimentar cu un con?inut n deuteriu constant de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;20?30 ppm D/(D+H) ?i cu un con?inut controlat de s?ruri minerale, lipsit? de toxicitate pentru &lt;/span&gt;organismele vii, n condi?iile n care nu poate fi pus? n eviden?? activitatea unor agen?i patogeni sau concentra?ii n ozon cu activit??i nocive ?i nu rezult? un de?eu care s? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;influen?eze negativ echilibrul natural al mediului nconjur?tor.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.9pt; text-indent: 35.05pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n mod surprinz?tor, am constatat c? men?inerea unui raport ntre debitul de materie &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;prim? avnd o temperatur? de 45C, ?i a celui de vapori avnd o temperatur? de 60C la o &lt;/span&gt;valoare de 1:5, n condi?iile unei presiuni la vrful unei coloane de distilare izotopic? de 100 &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;mm col. Hg, respectiv a unei temperaturi de 51,5C, coloana avnd un raport ntre n?l?ime ?i &lt;/span&gt;diametru de 45:1, conduce la ob?inerea unui debit de produs constnd din ap? s?r?cit? n deuteriu, reprezentnd 4,5% din debitul de vapori cu o concentra?ie de 20? 30 ppm D / (D+H). Tot n acest context este realizat? ?i nl?turarea de?eului care s? nu influen?eze &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;n mod negativ echilibrul natural al mediului nconjur?tor, prin faptul c? apa cu un con?inut de &lt;/span&gt;sub 200 ppm deuteriu nu este nociv? ?i n contact cu atmosfera ambiant? n prezen?a umidit??ii se echilibreaz? izotopic ntr-un timp foarte scurt de ordinul a 72 de ore la &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;concentra?ia ?i  calitatea apei  naturale, care are un con?inut n deuteriu de 145 ppm D/ (D+H).&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 3.35pt 0.0001pt 2.4pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Procedeul conform inven?iei nl?tur? dezavantajele ar?tate mai nainte prin aceea c? apa dup? ce este purificat? alimenteaz? coloana de distilare izotopic? continu? care are un raport ntre n?l?ime ?i diametru de 45:1 n prezen?a umpluturii de separare pe minimum 100 &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;de talere teoretice cu o eficien?? de 8 talere teoretice pe metru, ns? nu mai mic? de 4,2&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 5.05pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-4-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;talere teoretice pe metru cu o nc?rcare pe lichid de 2000 I / (hxm&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;) ?i, de preferin?? de 2555 &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;I / (h^m&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;), ntr-o zon? de vrf a coloanei fiind realizat? ?i men?inut? o depresiune de 100 mm &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;col. Hg, vaporii din zona de vrf avnd o temperatur? de 51,5C, iar raportul ntre debitul de materie prim? ?i a celui de vapori cu o temperatur? de 60C are o valoare de 1:5, debitul de reflux fiind introdus pe ultimul taler al unei zonei de epuizare superioare, care n condi?ii minime este talerul al 90-lea- echivalentul concentra?iei de 30 ppm D / (D+H), ntre num?rul &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de talere teoretice din zona de epuizare ?i cel al celor dintr-o zon? de concentrare inferioar? &lt;/span&gt;este un raport de 10:1 ?i de preferin?? de 9:1, rezultnd n acest ultim caz 10,5% din debitul &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de reflux ca fiind un de?eu care parcurge zona de concentrare cu o concentra?ie de sub 200 &lt;/span&gt;ppm D / (D+H), ob?inndu-se 4,5% din debitul de reflux ap? s?r?cit? n deuteriu cu o &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;concentra?ie de 20?30 ppm D / (D+H), care este mineralizat? prin aducerea ei n contact, n prezen?a unor promotori statici de amestecare, cu un adaos mineralizant aflat la temperatura &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;ambiant?.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.9pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Apa de r?cire a vaporilor s?r?ci?i n deuteriu, colectat? din zona de vrf a coloanei &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;avnd o temperatur? de 45 C, provine din apa purificat?, respectiv declorinat? ?i deionizat?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;care dup? r?cirea fluxului de vapori este introdus? n apa de alimentare a coloanei de&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 78pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;i&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;distilare izotopic. -&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt; -&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n zona de epuizare superioar? a umpluturii de jos spre n sus este distribuit? o &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;eficien?? constant?, de preferin?? de maximum 8 talere teoretice pe metru ?i poate s? scad? cu 50 % talere teoretice pe metru pe n?l?imea acestei zone, n situa?iile n care se ob?ine o ap? s?r?cit? n deuteriu cu o concentra?ie de maximum 20 ppm D / (D+H).&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0.7pt 0.0001pt 2.65pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Mineralizarea apei cu un con?inut de 20?30 ppm D / (D+H) este f?cut? cu un adaos &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt;mineralizant ob?inut prin dizolvarea ntr-o cantitate de 100 litri de ap? cu un con?inut de &lt;/span&gt;20?30 ppm D / (D+H), n ordinea indicat? n continuare, a unor s?ruri provenite din ape &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;mineralizate natural de calitate farmaceutic? constnd din minimum 200 grame clorur? de &lt;/span&gt;calciu, 100 grame sulfat de magneziu ?i 100 grame carbonat acid de sodiu ceea ce are ca &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.3pt;&quot;&gt;rezultat ob?inerea unei ape potabile s?r?cite n deuteriu care nu este toxic? pentru &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;organismele vii.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.9pt; text-align: justify; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.2pt;&quot;&gt;Instala?ia conform inven?iei, n cadrul c?reia este aplicat procedeul, nl?tur? &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;dezavantajele ar?tate mai nainte prin aceea c? un fierb?tor cu abur este n leg?tur? printr-o&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-5-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.1pt;&quot;&gt;conduct? cu partea inferioar? a unei zone de concentrare inferioar? a unei umpluturi, care &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;mai con?ine o zon? de epuizare superioar?, la intersec?ia dintre aceste zone fiind racordat? la &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;o coloan? de distilare izotopic? izolat? termic n care este plasat? umplutura, o conduct? de alimentare, ntre fierb?torul cu abur ?i coloan? fiind montat? o bucl? de reglare a nivelului &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;constituit? dintr-un nivelmetru ?i un robinet de reglare, plasat? sub zona n care n coloan? &lt;/span&gt;sunt injecta?i vaporii furniza?i de c?tre fierb?torul cu abur, ntre rampa de realizare a unei &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;depresiuni ?i zona de vrf ?i respectiv un condensator secundar fiind montat? o bucl? de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.35pt;&quot;&gt;reglare a depresiunii, o conduct? de colectare fiind racordat? la un vas de stocare &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;intermediar la care este racordat? o conduct? scurt?, avnd montat n cuprins un dozator, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.2pt;&quot;&gt;aflat? n comunicare cu o conduct? de amestec prev?zut? la interior cu ni?te promotori &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.15pt;&quot;&gt;statici de amestecare, la care este racordat? ?i o alt? conduct? scurt? avnd montat n &lt;/span&gt;cuprins un alt dozator automat, racordat? la un vas de stocare a unui adaos mineralizant, &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;conducta de amestec fiind n leg?tur?, prin intermediul unei conducte ?i prin cel al unui &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;subansamblu de ozonificare cu un vas de stocare final, la care este racordat? o conduct? de evacuare final? conectat? la un subansamblu de sterilizare cu radia?ii UV.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.2pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;La subansamblul de deionizare ?i de purificare sunt racordate conductele anterioar? ?i respectiv posterioar?.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Se d? n continuare un exemplu de realizare a procedeului ?i o instala?iei conform &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;grupului de inven?ii n leg?tur? cu figura care reprezint? schema de principiu a unei instala?ii pentru ob?inerea apei s?r?cite n deuterium, mineralizate.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.9pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Instala?ia conform inven?iei este alc?tuit? dintr-un subansamblu 1 de purificare, respectiv de declorinare ?i deionizare a apei aflat n comunicare, prin intermediul unui dozator 2 montat mpreun? cu un robinet 3 n cuprinsul unei conducte 4, cu o surs? 5 de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;alimentarea cu ap? cu caracteristici fizico-chimice, care o ncadreaz? n categoria apei &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;potabile.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.9pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Subansamblul 1 are o construc?ie n sine cunoscut? ?i cuprinde, de preferin??, o mini instala?ie automatizat? de purificare, respective de declorinare ?i de deionizare a apei, situa?ie neredat? n figur?.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-indent: 34.8pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Apa din subansamblul 1 este vehiculat? gravita?ional printr-o conduct? 6 de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;alimentare n al c?rei cuprins este montat un debitmetru 7 cu reglare automat? a debitului pn? ntr-o coloan? 8 de distilare izotopic?, izolat? termic, avnd un raport ntre n?l?ime ?i&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 3.35pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black;&quot;&gt;-6-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;diametru de 45:1. n?l?imea coloanei 8 de distilare este de pn? la 45 m ?i preferin?? este de 36 m, situa?ie n care diametrul acesteia este de 0,8 m.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.7pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n coloana 8 este dispus? pe n?l?ime o umplutur? 9 constituit?, de exemplu, din &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;umplutur? ordonat?, din plas? de bronz fosforos, avnd urm?toarele caracteristici tehnice:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 18.95pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;densitate 360 kg/m&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 18.95pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;volum liber specific 0,952 m&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;/m&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 18.95pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;suprafa?? specific? liber? 670 m&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;/m&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.5pt; text-indent: 18pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n?l?imea pe care este amplasat? umplutura 9 este echivalent? unei n?l?imi minime &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;teoretice a cel pu?in 100 de talere teoretice care este de 22,5 m, putnd ajunge.de exemplu, &lt;/span&gt;?i la 12 m, atunci cnd se urm?re?te s? se ob?in? o eficien?? de 8 talere pe metru.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Pe n?l?ime n cuprinsul umpluturii 9 sunt delimitate ni?te zone a ?i b de concentrare &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;inferioar? ?i respectiv de epuizare superioar? con?innd un num?r diferit de talere teoretice, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;astfel nct zona a poate con?ine maximum 90% din n?l?imea echivalent? a talerelor teoretice. Conducta 6 este racordat? la coloana 8 n partea superioar? a zonei a care la rndul ei este adiacent? inferior unei zone c de blaz a coloanei 8. n?l?imea total? a &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;umpluturii 9 este de 22,5 m, distribuit? cte 2,25 m pe fiecare dintre cele 10 tronsoane.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n?l?imea zonei a este de 3 m, cea a zonei b de 27 m, iar cea a zonei c este de 5 m. &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;Apa de alimentare este acumulat? n zona c de blaz ?i cnd nivelul acesteia n coloana 8 &lt;/span&gt;ajunge la o valoare care reprezint? 25% din volumul de umplere delimitat? de zona c surplusul de lichid este transferat prin intermediul unei bucle A de reglare a nivelului de tip nivel-debit abur, avnd n componen?? un nivelmetru 10 ?i un robinet 11 de reglare, ntr-un fierb?tor 12 cu abur care genereaz? vapori cu o temperatura de 60 C transporta?i printr-o &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;conduct? 13 n coloana 8 n care sunt injecta?i n imediata apropiere, la baza zonei a. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Condensul rezultat este evacuat printr-o conduct? 14 avnd montat n cuprins un robinet 15 &lt;/span&gt;de nchidere ?i este transmis n circuitul de recuperare condens. Fluxul de vapori la o temperatur? de 60 C are un traseu ascendent n coloana 8 prin zonele a ?i b ale umpluturii 9 ?i p?trunde ntr-o zon? d de vrf, pe care o p?r?se?te pe la partea superioar? printr-o conduct? 16 de evacuare superioar? racordat? la un condensator 17 primar, conectat n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;serie cu un condensator 18 secundar prin intermediul unei conducte 19.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Condensatorul 18 este racordat la o conduct? 20 anterioar? prin care este circulat? n &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;contracurent cu cel al fluxului de vapori supus condens?rii apa de r?cire, care are la intrare&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 3.35pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-7-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de preferin?? o temperatur? de 15 C, aceast? ap? fiind circulat? printr-o conduct? 21 intermediar? pn? n condensatorul 17 primar, din care este evacuat? cu o temperatur? de 45 ?C printr-o conduct? 22 posterioar? ?i introdus? n subansamblul 1.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.7pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;De coloana 8 n dreptul zonei d, superior, este racordat? o conduct? 23 avnd &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;montate n cuprins un manovacuumetru 24 ?i respectiv un robinet 25 n cadrul unei bucle B &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de reglare a depresiunii n condi?iile n care conducta 23 este racordat? printr-o conduct? 26 &lt;/span&gt;la o ramp? 27 de realizare a unei depresiuni a c?rei valoare este de preferin?? egal? cu 100 &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;mm col. Hg n zona d de vrf. Concomitent valoarea depresiunii din coloana 8 este m?surat? cu ajutorul unui alt manovacuumetru 28 plasat, n partea inferioar? a zonei a de concentrare ?i de preferin?? valoarea acesteia trebuie s? fie egal? cu 150 mm col. Hg, care este &lt;/span&gt;determinat? de c?derea de presiune pe umplutura 9 ordonat?.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.7pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;Debitul lichidului rezultat din condensarea vaporilor n condensatorul 17 primar care reprezint? 75% din cel a fluxului de vapori este preluat printr-o conduct? 29 de c?tre un vas &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;30 de reflux din care este aspirat printr-o conduct? 31 inferioar? de c?tre o pomp? 32 centrifug? ?i mpins ca reflux, cu un debit de 1250 l/h cu o presiune de 2 bar printr-o conduct? 33 de mpingere n cuprinsul c?reia este montat un debitmetru 34 de reglare ?i de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;m?surare, n coloana 8 la partea inferioar? a zonei d, n contact cu primul taler al zonei b.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dup? ce instala?ia este nc?rcat? cu ap? ?i regimul hidrodinamic este stabil, acumularea suplimentar? de lichid din coloana 8 este evacuat? prin deschiderea unui robinet &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;35 de reglare inferior montat n cuprinsul unei conducte 36 de evacuare inferioar? racordat? la coloana 8 la partea inferioar? a zonei c. n cuprinsul conductei 36 este montat dup? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;robinetul 35 un debitmetru 37 de reglare ?i de m?surare, iar conducta 36 este racordat? la un &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;colector 38 de ap? mbog??it? n deuteriu cu un con?inut de maximum 200 ppm D / (D+H).&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;n momentul n care concentra?ia n deuteriu a distilatului din vasul 30 de reflux scade de la valoarea 144 ppm sub valoarea de 30 ppm D / (D+H), ca urmare a unui semnal furnizat de c?tre un analizor 39, este deschis un robinet 40 montat n cuprinsul unei &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;conducte 41 de colectare racordate la vasul 30 n partea inferioar? a zonei sale mediene. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Dup? robinetul 40 n cuprinsul conductei 41 este montat un debitmetru 42 de m?sur? ?i de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;reglare a debitului fluxului de ap? s?r?cit? n deuteriu care este preluat? de c?tre un vas 43 de stocare intermediar. n acest context conducta 41 este racordat? la vasul 43 la partea &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;sa superioar?.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 4.3pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;-8-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Apa s?r?cit? n deuteriu din vasul 43 este vehiculat? printr-o conduct? 44 scurt? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;avnd montat n cuprins un dozator 45 automat pn? ntr-o conduct? 46 de amestec, prev?zut? la interior, de preferin??, cu ni?te promotori statici de amestecare, la care mai este &lt;/span&gt;racordat? o alt? conduct? 47 scurt? n cuprinsul c?reia este montat un alt dozator 48 automat. Conducta 47este racordat? la un vas 49 de stocare a unui adaos mineralizant &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;natural.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.5pt; text-indent: 36.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;Conducta 46 este n leg?tur? prin intermediul unei alte conducte 50, cu un \ &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;subansamblu 51 de ozonificare aflat n comunicare printr-o conduct? 52 cu un vas 53 de stocare final la care, inferior este racordat? o conduct? 54 de evacuare final? n cuprinsul c?reia sunt montate un robinet 55 ?i un debitmetru 56 de m?sur? ?i de reglare, precum ?i &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;subansamblu 57 de sterilizare cu UV. Acesta din urm? are urm?toarele caracteristici tehnice: &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;debit de prelucrare 1 OOO l/h, de preferin?? 500 l/h ?i o putere a l?mpii de 35 W.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 48pt 0.0001pt 1.2pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Subansamblul 57este n leg?tur? prin intermediul unei conducte 58 cu un subansamblu 59 de mbuteliere n circuit nchis, n sine cunoscut.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0.7pt 0.0001pt 1.2pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; text-indent: 36.7pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Condensatorul 18 secundar este racordat prin intermediul unei conducte 60 cu rampa &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;27, iar prin intermediul unei alte conducte 61 de cap?t este n leg?tur? cu conducta 41.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 37.45pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;ntreaga instala?ie conform inven?iei este confec?ionat? din o?el inoxidabil alimentar.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-align: justify; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Prin intermediul unei conducte 62 conducta 36 este pus? n comunicare n amonte de &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;robinetul 35 cu partea inferioar? a fierb?torului 12 n vederea recircul?rii prin acesta a unui debit de lichid care reprezint? 92% din debitul total evacuat prin conducta 36.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Subsansamblul 1 de preferin??, este pus n leg?tur? printr-o conduct? 63, avnd montat n cuprins un robinet 64, cu o pomp? 65 care mpinge apa r?cit? cu criostatul 67 la o temperatur? de 15 C prin conducta 20 racordat? la rndul ei la condensatorul 18. Conducta &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;22 care are montat n cuprins un robinet 66, este racordat? la subansamblul 1.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.9pt; text-indent: 36.95pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Procedeul conform inven?iei aplicat n cadrul instala?iei cuprinde tratarea apei folosite ca materie prim? care are caracteristicile fizico-chimice ale apei potabile de re?ea, astfel nct aceasta s? aib? n final urm?toarele caracteristici fizico-chimice:&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 38.4pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 1.15pt;&quot;&gt;-pH:&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.25pt;&quot;&gt;6,5-7,5&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 168pt 0.0001pt 38.65pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;oxidabilitate :&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.3pt;&quot;&gt;maximum 5 mg KMnO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;/l
&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;-conductivitate:&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.1pt;&quot;&gt;maximum 10uS/cm&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 38.65pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;clor liber:&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.3pt;&quot;&gt;lips?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 3.6pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black;&quot;&gt;-9-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;amoniu:&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.3pt;&quot;&gt;lips?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;duritatate total?:&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.3pt;&quot;&gt;lips?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 35.05pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Aceast? ap? este supus? unui tratament constnd n declorinare ?i purificare, pn? se ajunge la o conductivitate de sub 10 uS/cm, n subansamblul 1 care este alimentat cu &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;lichid la un debit constant echivalent cu 15% din debitul de reflux, reglat automat cu &lt;/span&gt;debitmetrul 7 n condi?iile existen?ei unei depresiuni la intrare n coloana 8 de 145 mm col. &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;Hg. Coloana 8 de distilare este echipat? cu umplutura 9, care de preferin?? are o n?l?ime &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;minim? echivalent? cu 100 talere teoretice ?i una maxim? echivalent? cu 180 talere &lt;/span&gt;teoretice. Punctul de alimentare cu ap? este situat spre zona c de blaz la o n?l?ime reprezentnd 10% din n?l?imea umpluturii 9. Apa de alimentare se acumuleaz? n zona c de blaz ?i cnd nivelul ajunge la 50% din domeniul de indicare al nivelmetrului 10 se &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;deschide automat alimentarea cu abur livrat la o temperatur? de 200 C, de fierb?torul 12 care prezint? bucla A de reglare a nivelului din zona c de blaz prin intermediul robinetului 11 de reglare ?i prin cel al nivelmetrului 10. Vaporii introdu?i n coloana 8, avnd o temperatur? de 60 C, o str?bat ascendent trecnd prin zona b ?i sunt evacua?i din zona d condensndu-&lt;/span&gt;se n propor?ie de 90 % n condensatorul 17 primar ?i restul n condensatorul 18 secundar r?cite n contracurent cu ap?. Depresiunea cu o valoare de 100 mm col. Hg n zona d de vrf a coloanei 8 este realizat? cu ajutorul rampei 27 de vid, ?i este reglat? de bucla B de reglare a depresiunii prin intermediul manovacuumetrului 24 ?i prin cel al unui robinet 25 de reglare, iar n zona c de blaz depresiunea este m?surat? cu manovacuumetrul 28. Lichidul rezultat prin condensarea vaporilor este transferat gravita?ional n vasul 30 de reflux din care este preluat cu pompa 32 ?i este mpins cu o presiune de 2 bar ca reflux n zona d de vrf a coloanei 8. Debitul de reflux este m?surat ?i reglat automat cu debitmetrul 34 ?i de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;preferat se men?ine la o la valoare de 1250 l/h.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Se regleaz? func?ionarea astfel ca nc?rcarea pe lichid la zona d de vrf s? fie, de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;preferin?? de 2555 I / (hxm&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;), iar cnd stocul de lichid din coloana 8 este asigurat se deschide &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;robinetul 35 ?i se realizeaz? evacuarea la o temperatur? de 60 C ?i la presiunea atmosferica &lt;/span&gt;a de?eului printr-o nchidere barometric? (picior barometric) la un debit m?surat ?i reglat cu &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;debitmetrul 37 egal cu cel introdus n coloana 8 prin debitmetrul 7.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 1.2pt;&quot;&gt;-10-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;n aceste condi?ii instala?ia se las? s? func?ioneze pentru atingerea regimului sta?ionar, care &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;nseamn? men?inerea constant? a debitelor temperaturilor ?i presiunilor n punctele de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;m?sur? ?i de reglare prezentate.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;La contactul intim al lichidului cu vaporii de ap? pe suprafa?a umpluturii 9 prin transfer de mas? se realizeaz? o s?r?cire n deuteriu a vaporilor ?i respectiv o mbog??ire n deuteriu a lichidului. Totodat? punctul de alimentare cu lichid a coloanei 8 separ? dou? zone &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;a ?i b pe n?l?imea umplutirii 9 ?i anume zona b de epuizare superioar? constituit? din &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;minimum 90 de talere teoretice ?i zona a de concentrare inferioar? de minimum 10 talere &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;teoretice.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 2.4pt 0.0001pt 0.5pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; text-indent: 36.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Pentru o nc?rcare cu lichid n zona d cu valoarea ar?tat? mai nainte umplutura 9 de nalt? performan?? de separare are o eficien?? de 8 talere pe metru dar poate ajunge pana la &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.1pt;&quot;&gt;4,2 talere pe metru.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;n momentul n care concentra?ia distilatului colectat din condensatorul 18 scade n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;domeniul 20?30 ppm D / (D+H), fiind determinat? cu analizorul 39, se deschide robinetul 40 ?i se face o extrac?ie din punctul cel mai rece de produs constituit din ap? s?r?cit? cu o &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;temperatur? de 25 C reprezentnd de~preferin?? 4,5% din debitul de reflux m?surat ?i reglat &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;automat cu debitmetrul 42 ?i stocat n vasul 43, iar debitul de de?eu se reduce Ia o valoare care reprezint? de preferin?? 10,5% din debitul de reflux, respectiv diferen?a dintre debitul de alimentare ?i debitul de extrac?ie. Apa s?r?cit? n deuteriu este mineralizat? prin amestecare cu un adaos mineralizant aflat n vasul 49 n raport volumetric de 99 :1 prin intermediul a dou? dozatoare automate 45 ?i 48 dup? care amestecul este tratat antibacterian prin ozonificare n subansamblul 51 de ozonificare prin barbotare for?at? la temperatura de 25 C &lt;/span&gt;?i presiune atmosferica de aer mbog??it cu ozon asigurnd o concentra?ie remanent? de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;ozon n ap? de pn? la &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.55pt;&quot;&gt;0,15&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt; mg/l.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.7pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Apoi amestecul este stocat n vasul 53 cu un timp de sta?ionare de minimum 2 ore pentru definitivarea tratamentului antibacterian.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 1.45pt; text-indent: 38.65pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Adaosul mineralizant se prepar? prin dizolvarea n 100 de litri de ap? s?r?cit? n deuteriu cu un con?inut de 20?30 ppm D / (D+H) a 200 de grame clorur? de calciu, 100 de grame sulfat de magneziu ?i 100 de grame carbonat acid de sodiu, s?ruri de calitate &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;farmaceutic? provenite din ape mineralizate natural ?i este stocat, la o temperatur? de 25 C &lt;/span&gt;avnd un pH de 6,5-7,5, n vasul 49. nainte de mbuteliere apa s?r?cit? n deuteriu&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 4.1pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 1.05pt;&quot;&gt;-11&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black;&quot;&gt; &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.75pt;&quot;&gt;-&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;mineralizat? este trecut? cu un debit de 500 i/h prin subansamblul 57 de sterilizare cu UV, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;care pe lng? tratarea antibacterian? a apei, distruge ?i eventualele urme de ozon. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Apa s?r?cit? n deuteriu ob?inut? are o concentra?ie n deuteriu constant?, n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;domeniul 20?30 ppm D / (D+H), cu urm?toarele caracteristici calitative:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;table class=&quot;MsoNormalTable&quot; style=&quot;&quot; border=&quot;0&quot; cellpadding=&quot;0&quot; cellspacing=&quot;0&quot;&gt;  &lt;tbody&gt;&lt;tr style=&quot;height: 110.2pt;&quot;&gt;   &lt;td style=&quot;padding: 0cm 1.9pt; width: 64.9pt; height: 110.2pt;&quot; valign=&quot;top&quot; width=&quot;87&quot;&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 1.3pt;&quot;&gt;-pH:&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.2pt;&quot;&gt;oxidabilitate:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;calciu :&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;magneziu:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;duritate total? :
  &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.3pt;&quot;&gt;-amoniu:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;clor liber:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;cloruri:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;sulfat:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;nitra?i:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;- &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;nitriti:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;/td&gt;   &lt;td style=&quot;padding: 0cm; width: 108pt; height: 110.2pt;&quot; width=&quot;144&quot;&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;6,5-8,5 ;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;maximum 2 mg KMnO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;/l;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;maximum 100 mg/l;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;maximum 50 mg/1;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.2pt;&quot;&gt;minimum 90 mg /1 Ca CO&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt;;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: -0.4pt;&quot;&gt;lips?;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.35pt;&quot;&gt;lips?;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;maximum 250 mg &lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;l\&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;maximum 250 mg /1;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;maximum 50 mg /1;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.3pt;&quot;&gt;lips?;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;   &lt;/td&gt;  &lt;/tr&gt; &lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 35.5pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;- activitate bacteriologic?: steril?.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 35.75pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Datorit? acestor caracteristici fizico-chimice realizate, aceast? ap? este o ap? &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;potabil? pentru consum alimentar destinat popula?iei, care se ncadreaz? n prevederile &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;standardului pentru apa potabila.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.25pt; text-indent: 35.3pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;mbutelierea apei se face n vase fabricate, de preferin??, dintr-un material polimeric cum ar fi din polietilen? pentru uz alimentar, la o temperatur? de 25 C. n general apa ob?inut? are un termen de garan?ie de minimum 12 luni.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 213.1pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 0.7pt;&quot;&gt;-12-&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-right: 1.2pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.15pt;&quot;&gt;REVENDIC?RI&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 73.2pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;1. Procedeu pentru ob?inerea apei s?r?cite n deuteriu, care cuprinde &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;deionizarea ?i n principal declorizarea precum ?i purificarea pn? la o conductivitate de 10 uS/cm a apei de alimentare rezultat care are urm?toarele caracteristici: pH de 6,5 -7,5, &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;oxidabilitate de maximum 5 mg KMnO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;/l, clor liber lips?, amoniu lips?, duritate total? lips?, alimentarea cu vapori proveni?i de la un fierbator la o presiune absolut? de 150 mm col. Hg la &lt;/span&gt;o temperatur? de 60 C a p?r?ii superioare a unei zone de blaz a unei coloane de distilare izotopic? cu o n?l?ime de pn? la 45 m , apa cu un con?inut de deuteriu sub 200 ppm D / &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;(D+H) cu o temperatur? de 60 C fiind evacuat? din coloan? pe la partea inferioar? a zonei de blaz ?i o parte recirculat? prin fierbator ?i o alt? parte reprezentnd 8% din debitul evacuat &lt;/span&gt;fiind nmagazinat? n vederea devers?rii controlate ntr-un circuit de ap? industrial?, vaporii de apa avnd un traseu ascendent printr-o umplutur? de separare plasat? n coloan?, n contact direct cu umplutura fiind introdus? apa de alim?entare care este aspirat? de la presiunea atmosferic?, ntr-o zon? de vrf a coloanei fiind realizat? ?i men?inut? o depresiune constant? la care vaporii sunt evacua?i ?i supu?i condens?rii n dou? trepte n prezen?a unei depresiuni cu o aceea?i valoare, ?i a unei circula?ii n contracurent a apei de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;r?cire care este evacuat? cu o temperatur? de 45 C, apa cu un con?inut de 20?30 ppm D/(D+H) fiind stocat? n vederea introducerii unei p?r?i din aceasta n zona de vrf a coloanei &lt;/span&gt;la partea superioar? a umpluturii ?i n cel al stoc?rii celeilalte p?r?i avnd o temperatur? de 25 C, n final apa s?r?cit? n deuteriu fiind tratat? antibacterian prin ozonificare, stocat? ?i &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;apoi supus? steriliz?rii cu UV ?i mbuteliat?, &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizat prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;apa dup? purificarea &lt;/span&gt;amintit? alimenteaz? coloana de distilare izotopic? continu? care are un raport ntre n?l?ime &lt;span style=&quot;letter-spacing: 0.05pt;&quot;&gt;?i diametru de 45:1 n prezen?a umpluturii de separare pe minimum 100 de talere teoretice &lt;/span&gt;cu o eficien?? de 8 talere teoretice pe metru, ns? nu mai mic? de 4,2 talere teoretice pe &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;metru cu o nc?rcare pe lichid de 2000 I / (h*m&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;) ?i, de preferin??, de 2555 I / (hxm&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;), ntr-o &lt;/span&gt;zon? de vrf a coloanei fiind realizat? ?i men?inut? o depresiune de 100 mm col. Hg, vaporii &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;din zona de vrf avnd o temperatur? de 51,5C, iar raportul ntre debitul de materie prim? ?i&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 4.3pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 1.55pt;&quot;&gt;-13-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: 0.1pt;&quot;&gt;a celui de vapori cu o temperatur? de 60C are o valoare de 1:5, debitul de reflux fiind &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;introdus pe ultimul taler al unei zonei de epuizare superioare, care n condi?ii minime este talerul al 90-lea -echivalentul concentra?iei de 30 ppm D / (D+H), ntre num?rul de talere teoretice din zona de epuizare ?i cel al celor dintr-o zon? de concentrare inferioar? fiind un &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;raport de 10:1 ?i de preferin?? de 9:1, rezultnd n acest ultim caz 10,5% din debitul de reflux &lt;/span&gt;ca fiind un de?eu care parcurge zona de concentrare cu o concentra?ie de sub 200 ppm D / &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;(D+H), ob?inndu-se 4,5% din debitul de reflux ap? s?r?cit? n deuteriu cu o concentra?ie de &lt;/span&gt;20?30 ppm D / (D+H), care este mineralizat? prin aducerea ei n contact, n prezen?a unor &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;promotori statici de amestecare, cu un adaos mineralizant aflat la temperatura ambiant?.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.7pt;&quot;&gt;2. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Procedeu, conform revendic?rii 1 &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizat prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;apa de r?cire a
vaporilor s?r?ci?i n deuteriu, colectat? din zona de vrf a coloanei avnd o temperatur? de
&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;45 C provine din apa declorizat? ?i purificat? care dup? r?cirea fluxului de vapori este
&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;introdus? n apa de alimentare a coloanei de distilare izotopic?.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.65pt;&quot;&gt;3. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;Procedeu, conform revendic?rii 1, &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizat prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;n zona de de
&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;epuizare superioar? a umpluturii de jos n sus este distribuit? o eficien?? constant? care
&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;porne?te de preferin?? de la maximum 8 talere teoretice pe metru ?i poate s? scad? pn? la
4,2 talere teoretice pe metru pe n?l?imea acestei zone, n situa?ia n care se ob?ine o afs?
s?r?cit? n deuteriu cu o concentra?ie de minimmum 20 ppm D / (D+H).&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 0.95pt; text-indent: 36.25pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.4pt;&quot;&gt;4. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;Procedeu conform revendic?rii 1, &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizat prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;mineralizarea apei
cu un con?inut de 20?30 ppm D / (D+H) este f?cut? cu un adaos mineralizant ob?inut prin
&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;dizolvarea ntr-o cantitate de 100 litri de ap? cu un con?inut de 20?30 ppm D / (D+H) n
ordinea indicat? n continuare a unor s?ruri provenite din ape mineralizate natural de calitate
farmaceutic? constnd din minimum 200 grame clorur? de calciu, 100 grame sulfat de
magneziu ?i 100 grame carbonat acid de sodiu asigurnd ob?inerea unei ape potabile
s?r?cite n deuteriu.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.4pt; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.7pt;&quot;&gt;5.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt; Instala?ie pentru ob?inerea apei s?r?cite n deuteriu n cadrul c?reia este aplicat
procedeul conform revendic?rii 1 ?i oric?reia dintre revendic?ruile 2?4 care cuprinde un
subansamblu de deionizare ?i de purificare, aflat n comunicare printr-o conduct? cu o surs?
de ap? potabil? ?i printr-o alt? conduct?, avnd montat n cuprins un debitmetru cu reglare
&lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;automat? a debitului, cu o coloan? de distilare izotopic? avnd ni?te zone de blaz ?i respectiv
de vrf, n apropierea zonei de blaz fiind plasat un fierbator cu abur, racordat prin intermediul&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 2.15pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 0.7pt;&quot;&gt;-14-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;unei conducte de alimentare cu coloana n partea superioar? a zonei de blaz, inferior n dreptul zonei de blaz de coloan? fiind racordat? o conduct? de evacuare inferioar?, avnd montate n cuprins un robinet ?i un debitmetru cu reglare automat? a debitului ?i fiind n leg?tur? cu un colector de ap? mbog??it? n deuteriu, n amonte de robinet conducta fiind n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;comunicare cu o conduct? racordat? inferior la fierb?torul de abur, superior de coloan?, n &lt;/span&gt;dreptul zonei de vrf fiind racordat? o conduct? avnd montat n cuprins un mano-vacuumetru, aflat? n leg?tur? cu o ramp? de realizare a unei depresiuni prestabilite n zona &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;de vrf, fluxul de vapori fiind dirijat din zona de vrf a coloanei printr-o conduct? de evacuare &lt;/span&gt;superioar? ntr-un condensator primar montat n serie cu un condensator secundar, prin &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;ambele condensatoare circulnd apa de r?cire vehiculat? prin ni?te conducte, anterioar?, &lt;/span&gt;intermediar? ?i respectiv posterioar?, condensatorul primar fiind n leg?tur? prin intermediul unei conducte cu un vas de reflux la care sunt racordate o conduct? inferioar?, aflat? n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;comunicare cu aspira?ia unei pompe centrifuge care printr-o conduct? de mpingere avnd &lt;/span&gt;montat n cuprins un debitmetru vehiculeaz? refluxul de lichid pn? n zona de vrf a coloanei, ?i respectiv o conduct? de colectare la care este conectat? o conduct? de cap?t ?i n cuprinsul c?reia sunt montate un robinet ?i un debitmetru cu reglare automat? a debitului, &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizat? prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;fierb?torul &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;(12) &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;cu abur este n leg?tur? pVin intermediul conductei (13) amintite cu partea inferioar? a unei zone (a) de concentrare inferioar? a unei &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;umpluturi (9) care mai con?ine o zon? (b) de epuizare superioar?, la intersec?ia dintre aceste &lt;/span&gt;zone (a ?i b) fiind racordat? la coloana ( &lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shapetype id=&quot;_x0000_t75&quot; coordsize=&quot;21600,21600&quot; spt=&quot;75&quot; preferrelative=&quot;t&quot; path=&quot;m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe&quot; filled=&quot;f&quot; stroked=&quot;f&quot;&gt;  &lt;v:stroke joinstyle=&quot;miter&quot;&gt;  &lt;v:formulas&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;if lineDrawn pixelLineWidth 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 1 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum 0 0 @1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @2 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 0 1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @6 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @8 21600 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @10 21600 0&quot;&gt;  &lt;/v:formulas&gt;  &lt;v:path extrusionok=&quot;f&quot; gradientshapeok=&quot;t&quot; connecttype=&quot;rect&quot;&gt;  &lt;o:lock ext=&quot;edit&quot; aspectratio=&quot;t&quot;&gt; &lt;/v:shapetype&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1025&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; alt=&quot;8)&quot; style=&quot;'width:11.25pt;&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.gif&quot; href=&quot;http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_cool.gif&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img src=&quot;file:///C:/DOCUME%7E1/%C2%A0/LOCALS%7E1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif&quot; alt=&quot;8)&quot; class=&quot;wp-smiley&quot; shapes=&quot;_x0000_i1025&quot; border=&quot;0&quot; width=&quot;15&quot; height=&quot;15&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;de distilare izotopic?, izolat? termic amintit? n &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;care este plasat? umplutura (9), conducta (6) de alimentare amintit?, ntre fierb?torul (12) cu &lt;/span&gt;abur ?i coloana ( &lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1026&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; alt=&quot;8)&quot; style=&quot;'width:11.25pt;height:11.25pt'&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.gif&quot; href=&quot;http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_cool.gif&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img src=&quot;file:///C:/DOCUME%7E1/%C2%A0/LOCALS%7E1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif&quot; alt=&quot;8)&quot; class=&quot;wp-smiley&quot; shapes=&quot;_x0000_i1026&quot; border=&quot;0&quot; width=&quot;15&quot; height=&quot;15&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;fiind montat? o bucl? de reglare a nivelului(A) constituit? dintr-un nivelmetru (10) ?i un robinet (11) de reglare plasat? sub zona n care n coloana ( &lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1027&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; alt=&quot;8)&quot; style=&quot;'width:11.25pt;height:11.25pt'&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.gif&quot; href=&quot;http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_cool.gif&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img src=&quot;file:///C:/DOCUME%7E1/%C2%A0/LOCALS%7E1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif&quot; alt=&quot;8)&quot; class=&quot;wp-smiley&quot; shapes=&quot;_x0000_i1027&quot; border=&quot;0&quot; width=&quot;15&quot; height=&quot;15&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;sunt &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;injecta?i vaporii furniza?i de c?tre fierb?torul (12) cu abur, ntre rampa (27) de realizare a unei depresiuni ?i zona (d) de vrf ?i respectiv condensatorul (1 &lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1028&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; alt=&quot;8)&quot; style=&quot;'width:11.25pt;height:11.25pt'&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.gif&quot; href=&quot;http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_cool.gif&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img src=&quot;file:///C:/DOCUME%7E1/%C2%A0/LOCALS%7E1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif&quot; alt=&quot;8)&quot; class=&quot;wp-smiley&quot; shapes=&quot;_x0000_i1028&quot; border=&quot;0&quot; width=&quot;15&quot; height=&quot;15&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;secundar amintite fiind montat? o bucl? (B) de reglare a depresiunii, conducta (41) de colectare amintit? fiind racordat? la un &lt;/span&gt;vas (43) de stocare intermediar la care este racordat? o conduct? (44) scurt?, avnd montat &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;n cuprins un dozator (45), aflat? n comunicare cu o conduct? (46) de amestec prev?zut? la &lt;/span&gt;interior cu ni?te promotori statici de amestecare, la care este racordat? ?i o conduct? (47) scurt? avnd montat n cuprins un alt dozator (4 &lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1029&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; alt=&quot;8)&quot; style=&quot;'width:11.25pt;height:11.25pt'&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.gif&quot; href=&quot;http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_cool.gif&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img src=&quot;file:///C:/DOCUME%7E1/%C2%A0/LOCALS%7E1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif&quot; alt=&quot;8)&quot; class=&quot;wp-smiley&quot; shapes=&quot;_x0000_i1029&quot; border=&quot;0&quot; width=&quot;15&quot; height=&quot;15&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;automat, racordat? la un vas (49) de &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;stocare a unui adaos mineraiizant, conducta (46) de amestec fiind n leg?tur? prin&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; margin-left: 6pt; text-align: center; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot; align=&quot;center&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; color: black; letter-spacing: 1.55pt;&quot;&gt;-15-&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0.25pt 0.0001pt; background: white none repeat scroll 0% 0%; text-align: justify; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.1pt;&quot;&gt;intermediul unei conducte (50) ?i prin cel al unui subansambiu (51) de ozonificare cu un vas (53) de stocare final, la care este racordat? o conduct? (54) de evacuare final? conectat? la &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;un subansambiu (57) de sterilizare cu UV.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white none repeat scroll 0% 0%; text-indent: 36pt; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black; letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;6. Instala?ie conform revendic?rii 5 &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;caracterizata prin aceea c? &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;la subansamblul (1) &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt; font-family: Arial; color: black;&quot;&gt;de deionizare ?i de purificare sunt racordate conductele (20 ?i 22) anterioar? ?i respectiv &lt;span style=&quot;letter-spacing: -0.05pt;&quot;&gt;posterioar? ?i un criostat &lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial;&quot;&gt;(67).&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 8pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/de-la-calypso-despre-structura-apei.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:31:55+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>de la calypso - despre structura apei</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/de-la-calypso-despre-structura-apei.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Se pare ca in sens biologic suntem intr-adevar 'automaton' cum zicea Tesla.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=RhtLt4aPhAU&amp;feature=user&quot;&gt;Aici&lt;/a&gt; tipul asta incearca sa explice dpdv electric de ce ni se intampla ceea ce 'programam' voluntar sau involuntar a ni se intampla? &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Merita ascultat, nu e nebun degeaba.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Mai zice si despre organizarea apei 'legate' (vezi biofizica anul I, aia la care adormeam cu capul pe pupitru :D) ca si experimentele lui Mamoto mentionate si de prof dr Ioan Nedelcu de la universitatea din Craiova. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Toate structurile biologice de la cea mai mica la cea mai complexa se bazeaza pe 'raportul de aur' / numarul fibonacci / golden mead\n ratio./ 1,618.....&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Natura foloseste acest raport pentru a crea viata, pornind de la 'organizarea apei' - acest lucru nu are legatura directa cu 'apa vie' / saracita in deuteriu dar explica de ce toata viata pe care o cunoastem are la baza apa. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Probabil stiati ca apa ne-vie (ca sa nu spun moarta ca suna urat) cristalizeaza hexagonal - mirific, dar ne-viu; pe cand &lt;a href=&quot;http://www.click.ro/Special/10-lei-pentru-o-sticla-de-apa-vie&quot;&gt;apa 'vie'&lt;/a&gt; (biologic legata) cristalizeaza pentagonal. Eu stiam ca apa cu (mai mult) deuteriu care nu e buna cristalizeaza pentagonal iar cea ?usoara? cristalizeaza hexagonal (vezi studiile Mamoto si &lt;a href=&quot;http://www.apasaracitaindeuteriu.ro/apa_saracita_in_deuteriu_leacul_cancerului_-s20-c3.html&quot;&gt;Ioan Stefanescu- univ Craiova&lt;/a&gt;) Consumul de apa energizata prin fel de fel de metode care de care mai SF are acelasi rezultat asupra organismului ca si consumul apei saracite in deuteriu. Ramane de cercetat concentratia deuteriului in aceasta apa &lt;a href=&quot;http://www.goldenvortex.com/&quot;&gt;'energizata' &lt;span style=&quot;color: windowtext;&quot;&gt;(&lt;/span&gt;cu ansa egipteana magnetica&lt;/a&gt; nu cu aparatul de 40milioane de la zepter) Puteti citi mai multe despre efectele benefice ale anomaliilor magnetice de tip vortex &lt;a href=&quot;http://www.goldenvortex.com/&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;. Se pare ca anunaki aveau niste  dispozitive mobile  care aveau astfel de efecte (ansele ? informatie neverificata, aveti cumva mai multe detalii?).&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Am vazut si eu emisiunea cu prof. Ioan Nedelcu care folosea apa vie in tratamente, indeosebi mi s-a aprins un beculet cand a spus de psoriazis al carui cauza nu prea poate fi abordata nici macar homeopatic (din cate stiu eu, ar fi mult prea adanca/profunda pentru o rezolutie during lifetime)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Pentru cei care cred ca ?unified field? este Creatorul, pentru cei care vor sa inteleaga ce inseamna ?campul informational universal? si de ce vad unii legati la ochi ca in filmele cu ninja, cautati pe net cuvintele cheie: &lt;a href=&quot;http://www.prophetsmanual.com/content/index.cfm?navID=21&amp;itemID=24&quot;&gt;fractality&lt;/a&gt;. Daca va uitati mai adanc veti vedea si fundamentele programarii (sau ?credintei?, cred ca Isus nu era un mincinos ? atunci de ce ar fi spus ?daca ati avea credinta si cat un bob de mazare?? uite de ce). Intotdeauna m-am intrebat de ce fractalii astia sunt &lt;a href=&quot;http://www.fractal.org/Bewustzijns-Besturings-Model/Chris-King-fractal-approach.pdf&quot;&gt;atat de importanti&lt;/a&gt;. Cel putin mi se parea, desi nu ma impresionau prea tare.&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/sunt-sceptic-dar-ma-tratez.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-06-04T03:30:30+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>‘Sunt sceptic dar ma tratez’</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-06-04/sunt-sceptic-dar-ma-tratez.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;De dat cu tifla scepticului care nu e suficient de istet (nu e vina lui, doar ca daca nu-i putin fudul?) ca sa citeasca putin inainte de a se grabi sa judece (evident eronat, neavand toate informatiile ? sau considerand ca le are pe toate :D&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;Am fost si eu pe acolo?)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;   &lt;/span&gt;In alta ordine de idei, cautati ?&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/profile_play_list?user=Ghis1964&quot;&gt;derbunkers&lt;/a&gt;? ? adica cei care cauta adevarul despre conspiratii si tzepe la scara mare. Ce credeati ca vanzarea flotei e o operatiune la scara mare? Nu va dati seama ca petrolistii platesc impozit la sumele declarate? Doar n-or fi prosti sa declare tot.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Ia uitati de ce &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/view_play_list?p=D7DB1C697F6A249D&quot;&gt;nu vreau eu sa mai iau bani de la banca&lt;/a&gt;. ?Dati-mi controlul asupra emiterii banilor si nu ma intereseaza cine face legea in tara aia? (&lt;b style=&quot;&quot;&gt;Mayer Anselm Rothchild&lt;/b&gt;, bancher). Bancile creeaza bani din nimic in fiecare clipa cand cineva face un imprumut. De aceea inflatia este numai crescatoare, pentru ca oamenii prefera sa fie sclavi (uitati-va mai bine la definitia cuvantului, sa vedeti ca nu va mint) decat sa fie corecti :P &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;Intre noi fie vorba, nu putem avea cere nimanui sa traiasca corect intr-un sistem care e incorect cu acte in regula. Sa fim drepti, &lt;b style=&quot;&quot;&gt;oamenii cinstiti nu pot fi excrocati&lt;/b&gt;. Daca am fi corecti nu am dori sa obtinem bani din altceva decat din productie, nicidecum din banii depusi la banca. Dar ar fi cam greu nu, mai ales cand trebuie sa ai cont ca sa existi :P&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Banii fizici de metal, plastic sau hartie sunt emisi de guvern, dar ei reprezinta doar 1% din valoarea totala. Restul sunt bani virtuali. Nu am inteles importanta acestui fel de bani pana nu am vazut cifrele. Este simplu, clasica tzeapa: una faci alta&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;declari. Daca nu ma credeti, puteti verifica ? de fapt ati verificat in nenumarate randuri: cand toti deponentii cer banii inapoi de la o banca, nu numai ca banca da faliment, DAR NU POATE PLATI. De ce? Pentru ca nu are banii aia, fiindca i-a cheltuit. Pai ce credeati ca sediile luxoase se fac pe ochi frumosi?! Sau vilele sau masinile de $500.000 (in Mures sunt 3)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=cy-fD78zyvI&quot;&gt;BANCILE EMIT BANI VIRTUALI FARA A LI SE CERE ACOPERIRE&lt;/a&gt; IN AUR CA PE VREMURI. Bancile pot emite LEGAL atatia bani cat pot imprumuta oamenii. E vorba de bani virtuali = bani datorati. Banca nu are nevoie de proprietatea ta. Pentru ca a convins pe toata lumea ca nu vor fi probleme, si pentru ca toata lumea crede ca banii aia exista. Gresit. Si greseala se plateste. Daca toti ar vrea banii inapoi, proprietatile gajate nu ar ajunge pentru plata datoriilor catre deponenti, atat de mult au umflat ratia de $virtuali/$reali. Nu intelegeam cum poate sa fie frauda cu bani virtuali (chiar daca e legalizata, tot frauda e) pentru ca aveam impresia ca bancile au bun simt. FNI-ul e mic copil, va dati seama. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;     &lt;/span&gt;Nici o valuta nu mai este ?platibila in aur? ca pe vremuri. Credeam ca tin aurul ca sa se simta ei bine, dar uitati cat de important este sa tii aurul ascuns. Lasam la o parte ca aurul ar fi mult mai bun decat cuprul in tehnica. Si in plus, de ce sa lasi din mana o chestie din care mai poti scoate artificial niste bani in plus. Stiti cat ar costa kg de aur daca n-ar fi considerat valoare bancara? De 10.000 de ori mai putin. No comment.&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/comentarii-si-resurse-raspuns-la-http-www-crepuscul2006-cabanova-ro.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-25T11:39:21+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Comentarii si resurse - Raspuns la http://www.crepuscul2006.cabanova.ro/</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/comentarii-si-resurse-raspuns-la-http-www-crepuscul2006-cabanova-ro.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;title&gt;Stringham, R&lt;/title&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;o:documentproperties&gt;   &lt;o:author&gt;Jed Rothwell&lt;/o:Author&gt;   &lt;o:version&gt;11.5703&lt;/o:Version&gt;  &lt;/o:DocumentProperties&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Font Definitions */  @font-face 	{font-family:BLMEML+Arial; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-alt:Arial; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:swiss; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:auto; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;} @font-face 	{font-family:GaramondC-Light; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:auto; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;} @font-face 	{font-family:TT15D2O00; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:auto; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;} @font-face 	{font-family:TT15D4O00; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:auto; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:35.4pt; 	mso-footer-margin:35.4pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Da-mi voie sa completez lista ta de surse de energie cu cele care tin de ?energia negativa? / ?zero-point-energy? / ?energy from the void? extrasa prin mecanisme ce par a fi perpetuum mobile de speta a IIa, dar care sunt sisteme fizic posibile in conditiile noii definitii a &lt;i style=&quot;&quot;&gt;energiei.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Acest mesaj reprezinta comentariu la &lt;a href=&quot;http://www.crepuscul2006.cabanova.ro/&quot;&gt;articolul tau&lt;/a&gt;. Comentariile si linkurile sunt cu albastru, contextul cu negru. Daca nu intelegi la ce se refera conceptul de zero-point-energy, poate te ajuta experimentele lui Casimir cu condensatori rigidizati (keyword: Casimir effect). Mie mi s-a parut mai usor de inteles astfel. Si Tesla explica in patentele sale dar mie imi place mai mult varianta demonstrativa.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;ENERGIA&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;- de ce incepem mereu de la coada, nu era mai simplu &lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;i style=&quot;&quot;&gt;sa aratam&lt;/i&gt;&lt;/b&gt; un motor Bedini?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Universul care ne nconjoar? exist? sub dou? forme: de substan?? (materie) ?i &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;cmp de for?e. Materia este caracterizat? prin dou? m?rimi fundamentale: masa ?i energia. Masa este m?sura iner?iei ?i a gravita?iei, iar energia este m?sura &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;mi?c?rii materiei. &lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;***&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: TT15D2O00; color: blue;&quot;&gt;Alexander V. Frolov, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: TT15D4O00; color: blue;&quot;&gt;Russia&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: TT15D4O00; color: blue;&quot;&gt;Faraday Laboratories Ltd&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: TT15D4O00; color: blue;&quot;&gt;&lt;a href='http://www.faraday.ru' rel='nofollow'&gt;http://www.faraday.ru&lt;/a&gt;, tel/fax 7-812-3803844: The internal structure of reality is coexistence of two forms: gravitational energy and electromagnetic energy. Any local increase of the first one&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: TT15D4O00;&quot;&gt; &lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;should produce decrease of the second one, so the sum amount of the change is zero.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue; font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/Final%20Secret%209%20Feb%201993/indexold.html&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;Tom Bearden&lt;/b&gt;&lt;/a&gt; a descris principiul capturii energiei direct de la sursa, din ?vid?.&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt; Conceptul de baza este &quot;Caldura, Lumina si Campul magnetic sunt efecte secundare ale curgerii electronilor si NU consuma electricitate.&quot; Energia este in mod obisnuit definita ca fiind ?capacitatea de a produce lucru mecanic?, ceea ce nu e tocmai exact. Energia are capacitatea de a efectua lucru mecanichas deoarece lucrul mecanic este corect definit ca fiind disiparea (dezordonarea; imprastierea) energiei (ordinii). Imprastierea energiei este lucru mecanic. Nu este tot energie, &lt;i&gt;energia nu se poate defini ca propria sa imprastiere!&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; Sa luam un exemplu: un om are capacitatea de a prinde peste&lt;/span&gt;. Asta este adevarat, dar nu este o definitie, de bine ce o definitie trebuie sa fie in oarecare sens o &lt;i style=&quot;&quot;&gt;identitate&lt;/i&gt;. Nu poti spune ca omul este capacitatea de a prinde peste! Ar putea sa fie si asta o definitie, dar nu e corecta. Similar, energia &lt;i style=&quot;&quot;&gt;are&lt;/i&gt; capacitatea de a efectua lucru mecanic; acesta este unul din atributele sale.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt; &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Aceasta remarca a lui &lt;b&gt;Hermann Plauston&lt;/b&gt; in opinia mea explica mai bine &lt;b style=&quot;&quot;&gt;totul&lt;/b&gt;: ?Sa ne amintim ca o descarcare electrica produce un impuls cu o crestere foarte mare a potentialului &lt;i style=&quot;&quot;&gt;destabilizand local campul de energie cuantica, (..) producand curgeri de energie foarte mari pe masura ce mediul local revine la starea sa de echilibru stabil&lt;/i&gt;.? Pentru detalii vedeti patentul lui Herman privitor la extragerea energiei din &lt;i style=&quot;&quot;&gt;camp&lt;/i&gt; si explicatiile lui Tom Bearden privitor la ?energia punctului zero? sau ?&lt;b style=&quot;&quot;&gt;nergia negativa?&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;Istoricul notiunii de energie&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;      &lt;/span&gt;n 1665, G.W. Leibnitz a introdus termenul de vis viva (for?a vie) pentru a desemna cantitatea mv2 care ap?rea n calculele lui mecanice. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;       &lt;/span&gt;n 1673, C. Huygens observ? c? n timpul ciocnirii a dou? sfere perfect elastice, suma produselor dintre masa ?i p?tratul vitezei acestora, nainte ?i dup? ciocnire, r?mne constant?. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;       &lt;/span&gt;n 1807, Th. Young a f?cut trecerea de la for?a vie la energie. Mai trziu, W. Thomson (viitorul lord Kelvin) introduce termenul de energie cinetic?, iar Rankine pe cel de energie poten?ial?. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;       &lt;/span&gt;n 1826, J.V. Poncelet introduce termenul de lucru mecanic, contribuind astfel la crearea premiselor pentru descoperirea legii conserv?rii energiei. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;n 1897, M. Planck consider? c? energia este aptitudinea unui sistem de a produce efecte exterioare.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;     &lt;/span&gt;Dic?ionarele definesc conceptul de energie ca fiind capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic, la trecerea dintr-o stare n alt? stare, &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;     &lt;/span&gt;Dezvoltarea societ??ii este direct dependent? de consumul de energie.&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;Energia din vid - Putina istorie&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Toata povestea a inceput cu descoperirea efectului &lt;b style=&quot;&quot;&gt;Casimir&lt;/b&gt; (cautati pe google, inca mai este), apoi a aparut cartea ?Extragerea&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;Energiei Electrice din Vid...&quot; [Forward, R.L. Phys. Rev. B, volume 30, p. 1700, 1984] Experimentele cu placute incarcate electric (condensatori) au demonstrat mai degraba logica energiei negative din ?vid? decat violarea legilor fizicii. Alternativa extragerii energiei din vid era producerea unei plasme dense, reci, polarizate (incarcate) in care avea loc condensarea sarcinilor (o astfel de situatie ar fi constituit un proces de &lt;b style=&quot;&quot;&gt;fuziune la rece Casimir&lt;/b&gt;, care in ciclul sau de operare ar imita procesul de  fuziune nucleara  [adica exact ceea ce inseamna acum fuziunea la rece]. Ar porni, ca si reactia nucleara clasica, cu un impuls de energie care sa produca plasma trecand &lt;b style=&quot;&quot;&gt;bariera Coulomb&lt;/b&gt;, urmat apoi de condensarea particulelor incarcate atrase reciproc de o un potential puternic cu raza scurta de actiune (in acest caz un &lt;b style=&quot;&quot;&gt;efect Casimir&lt;/b&gt; in locul potentialului nuclear din reactia de fisiune nucleara), eliminarea adiacenta de energie urmand sa duca la automentinerea procesului in anumite conditii [de rezonanta, descoperite mai tarziu, prin `80 parca] avand ca baza &lt;i style=&quot;&quot;&gt;Casimir pinch effect?&lt;/i&gt; (cautati pe web)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;ENERGIA NUCLEARA&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Fisiunea nucleara&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Cum functioneaz o central nuclear?&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;O central nuclear este o instalatie complex de producere a energiei electrice din energia termic obtinut prin initierea si ntretinerea unei reactii nucleare de fisiune controlat n lant, proces realizat ntr-un reactornuclear. &lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Chiar daca s-ar folosi o turbina Tesla (keyword) care poate atinge un randament de 95%, tot ar fi subunitar.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Fusiunea (fuziunea) nucleara&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Fuziunea nuclear? este procesul prin care dou? nuclee atomice reac?ioneaz? pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu mas? mai ridicat?) dect nucleele initiale. Ca urmare a fusiunii se produc ?i alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt; ?Fuziunea la rece? este impropriu numita &lt;i style=&quot;&quot;&gt;fuziune&lt;/i&gt; tocmai pentru ca nucleele nu sunt afectate. Practic, ceea ce apare pe internet denumita astfel, este o alta metoda de captare a energiei negative/din vid, formarea autosustinuta a plasmei atunci cand ?arde? gazul Brown (folow the keywords). Totusi, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Roger Stringham a descris in 2003 adevarata fuziune, nu stiu cat de ?la rece? folosind rezonanta in apa grea.(daca te intereseaza iti trimit documentatia)&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;In curind va voi prezenta ultimile experimente care demonstreaza ca fusiunea nucleara va putea fii pusa in practica fara costurile enorme evaluate pina in momentul de fata. Va urma... &lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Asteptam cu nerabdare urmarea.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;ENERGIE NATURALA (REINNOITA )&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(Vizitati si NEWS ENERGIE NATURALA)&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt; ? mi-ar fi placut sa ai link aici&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;Problema folosirii energiilor alternative este inca la inceput de drum si va lua amploare in momentul cind cercetarile stiintifice vor rezova ecuatia eficientei:Consumul de energie pentru producerea si exploatarea instalatiilor de  energie alternativa  sa fie mai mic decit energia produsa cu cel putin 15-20%.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;                 &lt;/span&gt;ERoEI = How much Energy is Returned on Energy Invested &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;                              &lt;/span&gt;Ct? energie ob?ii din energia investit??&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt; Panouri fotovoltaice  &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt; Panouri solare .&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Panouri solare paraboloide&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Sistem combinat din panouri solare si pompa de caldura geotermala.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Energia geotermala-pompa de caldura.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Pompa de caldura OCTOPUS- stalpul de gheata &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Energia hidraulica.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Energia eoliana.&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Biomasa. &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;(..)&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;The &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=1dTt2s6YwJ8&amp;feature=related&quot;&gt;Sterling engine&lt;/a&gt; (youtube keyword) ? a marvelous combination of various generators: solar paraboloid, heat pump and a piston working like the steam engine.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Bateria dulce a lui Susumu Suzuki.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Daca jucaria asta nu te-a dat pe spate, uite si cateva metode de extragere a &lt;i style=&quot;&quot;&gt;energiei din vid&lt;/i&gt;:&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Electrice - ?motoare?: &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;- &lt;a href=&quot;http://video.google.com/videoplay?docid=2464139837181538044&amp;q=&amp;amp;hl=ro&quot;&gt;Alexander Sinetzki&lt;/a&gt;, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=BGzFD8S2Cmc&amp;feature=related&quot;&gt;Edwin Gray&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;, &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot; lang=&quot;EN-GB&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=X6EnDBjCjBw&amp;feature=related&quot;&gt;John &lt;span style=&quot;&quot; lang=&quot;EN-US&quot;&gt;Bedini&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;, Adams, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=jYcjjSfiNNE&amp;NR=1&quot;&gt;Perendev&lt;/a&gt;,&lt;/span&gt;&lt;i style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=vDeXTXYFKAY&amp;feature=related&quot;&gt;Leslie I Szabo&lt;/a&gt;, &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=efCelx7qe_M&amp;amp;feature=related&quot;&gt;Lou Britz si John Cristy&lt;/a&gt; &lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;cu si fara semiconductori pentru impuls. Pe asiatici nu-i mai gasesc, dar sunt destui.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;                &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt;   &lt;/span&gt;- ?EMG? (electical motionless generators): &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: GaramondC-Light; color: blue;&quot;&gt;Rio Von Sternberg ,J.L.Naudin and&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: GaramondC-Light; color: blue;&quot;&gt;T.E.Bearden. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Sau cea mai infuriata gogoasa:800Volti, 8Amperi!!! Asta chiar ca e cea mai infuriata gogoasa din cate am vazut: un &lt;a href=&quot;http://youtube.com/watch?v=v6pOpcSmIzE&amp;feature=user&quot;&gt;dispozitiv ca un covrig&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: GaramondC-Light; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Termodinamice: Tesla (nu sunt sigur de asta, am citit intr-un patent al lui dar nu-l gasesc acum), Stanley si Stephen Meyer, Paul Pantone, (astia au ars apa ;)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Mai multe pe &lt;a href=&quot;http://energiegratis.wordpress.com/&quot;&gt;energiegratis.wordpress.com&lt;/a&gt;. Explicatii actualizate detaliate, cam prea stiintifice pentru gustul meu, sunt &lt;a href=&quot;http://www.intalek.com/Index/Projects/Research/BivacuumTheory2.pdf&quot;&gt;aici&lt;/a&gt; in limba engleza.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Intreaga istorie a descoperirilor in domeniu, povestea ecuatiei Dirac sau cum a apucat-o gresit ?stiinta? in 1932 caracterizata fiind de&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;formidabila aforism &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;al lui &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 9pt; color: blue;&quot;&gt;Stephen Leacock &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;?Shut up! ? the teacher explained?, pot fi gasite in fisierele: HotsonPart1.pdf, FreeEnergy.pdf (cauta pe google, daca nu gasesti, cauta cu yahoo sau alte motoare)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Iar &lt;a href=&quot;http://www.web-space.tv/free-energy/&quot;&gt;aici&lt;/a&gt; gasesti o multime de patente, in cartea &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;?&lt;/span&gt;&lt;u&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.web-space.tv/free-energy/&quot;&gt;A Practical Guide to ?Free-Energy? Devices&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/u&gt;&lt;span style=&quot;color: blue;&quot;&gt;?. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Spor la studiu.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;PS: iti recomand sa renunti la flash, la mine merge foarte greu si ma indoiesc ca-l vede googlebot. O idee buna ar fi unificarea culorii scrisului pe categorii ? e dezorientant mozaicul. Pentru hosting, recomand xhost.ro ? e decent.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;PPS: ce fel de link-uri crezi ca ar trebui sa mai pun?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/miracolul-creatiei.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-25T11:25:38+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Miracolul  “Creatiei”</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/miracolul-creatiei.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;title&gt;Stringham, R&lt;/title&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;o:documentproperties&gt;   &lt;o:author&gt;Jed Rothwell&lt;/o:Author&gt;   &lt;o:version&gt;11.5703&lt;/o:Version&gt;  &lt;/o:DocumentProperties&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Font Definitions */  @font-face 	{font-family:Universal-GreekwithMathPi; 	panose-1:0 0 0 0 0 0 0 0 0 0; 	mso-font-charset:0; 	mso-generic-font-family:auto; 	mso-font-format:other; 	mso-font-pitch:auto; 	mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:9.0pt 27.0pt 18.0pt 18.0pt; 	mso-header-margin:35.4pt; 	mso-footer-margin:35.4pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Va recomand cu caldura revista ?&lt;b&gt;I n f i n i t e E n e r g y&lt;/b&gt; ISSUE 43, 2002&lt;span style=&quot;&quot;&gt;? ? explica durerile? creatiei. Este MUSAI sa o cititi, pentru a vedea cat sunt intr-adevar de dejtebti grozavii nostrii scientisti (si pentru a intelege de ce ho`oponopono nu e o prostie ? v-am innebunit cu asta, stiu, dar e.. pura matematica, e? muzica/armonie)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;Intreaga istorie a descoperirilor in domeniu, povestea ecuatiei Dirac sau cum a apucat-o gresit ?stiinta? in 1932 caracterizata fiind de&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;formidabilul aforism&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;al lui &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 9pt; color: blue;&quot;&gt;Stephen Leacock &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; color: blue;&quot;&gt;?Shut up! ? the teacher explained?, pot fi gasite in fisierul: HotsonPart1.pdf (si FreeEnergy.pdf) - cauta pe google, iar daca nu gasesti, cauta cu yahoo sau alte motoare.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;Ce probabil nu stiati despre electroni&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;(?)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;However, for Heisenberg to put physics into the ?creation? business is something else entirely. In what form does a ?relation? loan out ?pure energy?? Cash, check, or money order? And since there are unlimited numbers of epos around every charge at all times, it doesn?t matter how briefly each individual epo exists, this amounts to a permanent loan of infinite energy. ?Creation? is the proper term for it: only God could have that much energy to loan. There are further conservation problems with any ?creation? process, even one where the mass-equivalent energy is supplied by real, 0.511 MeV photons. For both electron and positron have spin (angular momentum) energy equal to \/2. By any assumption as to the size of electron and positron, this is much more energy than that supplied by photons at ?creation,? or taken away by photons at ?annihilation.? Somehow the ?created? electron has something like sixteen times more energy than the photon that ?created? it. This spin energy is real energy. It is the angular momentum needed by the electron to set up a stable standing wave around the proton. Thus, it alone is directly responsible for the extension and stability of all matter. Ultimately, it supplies the energy acquired by a photon when an electron jumps from one orbit to another. This half-integer energy is the cause of Fermi-Dirac statistics, of the Pauli exclusion principle, and ultimately of the periodic table of elements. In mathematics, if you set two things spinning in opposite directions, and take the average, the spins average to zero. But in the physical world, giving two real objects large amounts of angular momentum takes real energy. Instead of honestly facing this gross abandonment of conservation, current theory dubs particle angular momentum an ?intrin-sic attribute.? All that says is, ?This energy is there; we don?t know where it comes from, so let?s not talk about it.? Calling it an ?&lt;b style=&quot;&quot;&gt;intrinsic attribute&lt;/b&gt;? is supposed to close the subject, like the Stephen Leacock aphorism: &lt;b style=&quot;&quot;&gt;??Shut up,? he explained&lt;/b&gt;.? Naming and agreeing to ignore it makes this 1600% violation of conservation go away. In effect, current theory proclaims a miracle every time ?creation? or ?annihilation? is invoked?perhaps 10100 or more times a second. This demonstrates that conservation is merely paid lip service in the present practice of physics?something to be respected if it agrees with the current paradigm, but thrown to the winds if it proves inconvenient. Even ignoring these massive violations of conservation, it seems hopelessly nave to suppose that complex entities such as electrons and positrons, with spin, charge, and a number of other properties, could be ?created out of nothing? but ?pure energy.? This is like supposing that if we put a bunch of electronic components in a box, and shake them hard enough (i.e. add ?pure energy?) the result will be a computer. ?Pure energy? can never supply the exact and specific information necessary to make the highly complex little entities that we call electron and positron. After all, we don?t know how to make either electron or positron. What is ?electric charge?? We haven?t a clue. Why are their spins quantized in half-integer values? No idea. Where do they get their immense, anomalous angular momentum? Beats us. And how on earth do they manage to pack all this into a zero or near zero radius? Yet we baldly suppose that ?pure energy? knows how to do all these things we can?t do! Given all these problems with Heisenberg?s ?window,? wouldn?t it have made sense to at least look at what two of the most successful equations in recent scientific history mandate? They say that electron-positron pairs already exist, everywhere. Instead of being ?created? in pair production or around every ion, which as we have seen involves massive violations of conservation, they are merely raised in state from negative to positive energies. We will later look at this question more closely, and show why this ?raising in state? requires no additional energy, resulting merely from the ion?s unbalanced charge. First we need to look at more problems with ?annihilation.? When an electron approaches a positron, they don?t just rush together and disappear. Instead, they approach until they are a distance apart that is the width of the electronic ground state of hydrogen. At this relatively large distance (some 56,000 times the diameter of a proton) they start to orbit around each other in the configuration called ?positronium.? (This in itself should have told us that something other than ?annihilation? was going on.) They never get closer to each other than atomic distances. After orbiting each other in this pseudoatom for a time that depends on whether their spins are parallel or opposed, they emit two or more photons that total all of their positive energy. After that they are no longer detectable, and conventional wisdom says that their charges and spins have ?cancelled? and that they have ?annihilated? and are no more. But since they never get closer to each other than 56,000 times the diameter of a proton, how can they possibly ?cancel and annihilate?? They never get anywhere near each other, and nothing passes between them. For them to ?annihilate? would be action at a distance, a direct violation of causality. Doesn?t it make more sense to supablythat they still exist, as the Dirac equation requires, merely lowered in state to negative energies? Another problem: to say that something has charge means that it has potential energy with respect to every other charged particle in the universe, and vice versa. For an electron and positron to ?annihilate? while they are a large distance apart means that, according to Maxwell?s equations, the potential energies of every charged particle in the universe must change instantaneously, except for those that are exactly equidistant from both of them. This violates conservation not only locally, but universally. It is real action at a distance, violating causality as well. But again the problem would seem to be solved merely by taking seriously what the Dirac equation says: that the spins and charges still exist, merely lowered in state to negative energies. What the equations call for validates the conservation of charge, which is violated by ?creation? and ?annihilation.? Just as conservation of mass-energy means that mass-energy can neither be created nor destroyed, so conservation of charge means that charge can neither be created nor destroyed. (We will later look at other supposed creations of charge, such as beta decay, and show that in each case the supposed creation was merely the separation of an existing epo.) &lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;Arp?s Axiom&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;So we see the choice that scientists of the time had to make: whether to believe what these fabulously successful equations say about negative energy, and try to figure out what negative energy might mean, or to escape through&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Heisenberg?s ?window? and save the paradigm. As we know, they saved the paradigm, even though this required wholesale miracles that put science into the ?creation? business on a scale rivaling the God of religion. Almost incidentally, it required immense violations of causality, of conservation of charge, and of conservation of angular momentum, as well as the mind-numbing violation of conservation of mass/energy. Thus it violated four of science?s most basic ?laws.? One wonders if there are any lengths to which scientists will not go in order to save the paradigm. In this case, saving the paradigm would seem to involve the virtual abandonment of science itself. In this, they obeyed what we might call ?Arp?s Axiom.? The astronomer Halton Arp (1998) noted that &lt;b style=&quot;&quot;&gt;when faced with a choice involving a paradigm change, scientists will almost invariably choose the alternative that will save the paradigm, regardless of the evidence&lt;/b&gt;. [?Can we count on conventional science always choosing the incorrect alternative between two possibilities? I would vote yes, because the important problems usually require a change in paradigmwhich is forbidden to conventional science,? Arp, 1998.] Yet in this case, the odds that they made the wrong choice would seem almost incalculably high. Surely they were high enough that someone, in the time this question was being debated, would at least have suggested examining the ramifications of the other choice: of the negative energy electronpositron ?sea.? At the least someone might have suggested that the choice be held in abeyance until more evidence was in. But neither of these appear to have been suggested; if they were suggested, they were certainly not done. [H. Bondi (1957) appears to be an exception. Much later, he examined negative energy within General Relativity. Also, T.E. Phipps, Jr. (1976, 1986) explores both negative energy (the ?hole theory?) and negative (or ?imaginary?) momentum in his ?Beta Structure Hypothesis.?] The case seems to have been decided with apparent unanimity soon after&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;eisenberg?s ?window? became widely known. (That Furry and Oppenheimer [1934] independently made similar suggestions of course would seem to strengthen Heisenberg?s case.) Even Dirac appears not to have pursued negative energy much farther. His objections to QED were on the grounds of infinities (Pais, 1994). Would the decision have changed, had the question been held in abeyance? To consider this, we have to look at the results of this choice, immediate and longer-ranged. The first result was highly questionable by William of Ockham?s test. Heisenberg introduced four new (unobserved) entities, bringing the total number of entities instantly from seven to eleven. (The virtual electron, the virtual positron, the virtual photon, and a ?relation? gone into the loan business, with infinite energy to loan out.) This was a considerable abandonment of his Machian principles. And as we know, entities have proliferated without limit ever since. Furthermore, almost immediately the theory was engulfed in infinities. For, of course, if these epos are ?created? by the electron?s charge, its mass must include them?an infinite-body problem, making the mass of the electron, as Treiman (2000) puts it, ?slightly infinite.? Moreover, surrounded by this infinity of positive charges, its ?bare? charge had to be infinite also, or no charge would ?leak out? to be measured. And virtually any electromagnetic process one could name turned out to be infinitely probable. These infinities continued to plague the theory, turning up in endless additional cases and making life miserable for everyone until, in exasperation, we fudged the answers we wanted. This only swept under the rug certain classes of infinities, but at least it allowed us to do the theory and extract additional information after some of the infinities were wished away. After the Nobel Committee had dignified this fudge with a prize, there was no longer any need to consider changing the paradigm when conflicting data threatened it. Following Heisenberg?s lead, one merely crafted unobservable entities with suitably designed properties that made it all right again. ?But wait,? the defenders of the paradigm&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;xclaim. ?The electron?s magnetic ?g? factor agrees with experiment to better than ten significant figures. This proves that we made the right choice!? Sorry, it doesn?t. The Dirac theory also calls for positive-energy epos to surround every charge. (Moreover, as Dirac pointed out, a perturbation such as this will cause transitions from states with E positive to states with E negative.) &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;So this one calculation would be exactly the same, whichever choice was made. But seemingly all of the other calcula tions come up either infinite, or so imprecise as to call into question the validity of the theory. An example is the magnetic moment of the proton, in which the measured value is 10,000 times more accurate than the theoretical value (Feynman, 1985). Obviously, this is why we hear only about this measurement of the ?g? factor, the one total success, not about the numerous total failures and near misses. Therefore it would seem that the accepted paradigm?s &lt;i&gt;only &lt;/i&gt;instance in which near-perfect agreement is reached between theory and experiment is the &lt;i&gt;one &lt;/i&gt;instance in which both choices would give the same result. It is increasingly clear that we made a choice to save the existing paradigm despite the basic laws of physics, the evidence, and the clear meaning of the equations. As a direct result, violations of conservation, entities, infinities, and ever more mathematically intractable theories proliferated without limit, right up to the present. But there is one recent development that calls into question the very basis of that choice.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;b&gt;The Smoking Gun&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;It turns out that, in effect, the equations of QM act as if &lt;i&gt;time &lt;/i&gt;is quantized. As Prof. Treiman (2000) explains, ?There is another inequality relation in quantum mechanics that is often cited, one involving energy and time. It has the look of an uncertainty principle but it stands on a different footing than the Heisenberg uncertainty relations discussed above.? He goes on to show that there is a minimum time, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;, which must elapse before the wave function ?changes&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;appreciably.? [This minimum time appears to be 2e2/3mc3, or 6.26 x 10-24 seconds. We will discuss this later.] This means that the wave function changes only in increments of the constant &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;. From the time &lt;i&gt;t &lt;/i&gt;= 0 to &lt;i&gt;t &lt;/i&gt;= &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;there is no change in the function; then at &lt;i&gt;t &lt;/i&gt;= &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;, all the change happens at once. He then shows that the modern version of what Heisenberg assumed to be the uncertainty relation &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;D&lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;t &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt; D&lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;E &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Universal-GreekwithMathPi;&quot;&gt;\ &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;is really the inequality&lt;span style=&quot;&quot;&gt;  &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;&quot;&gt; &lt;/span&gt; D&lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;E &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Universal-GreekwithMathPi;&quot;&gt;\&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;. (We will examine this apparent quantization of time in more detail later.) If time is a constant that can only come in increments of &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;, as this inequality relation shows, then obviously it can &lt;i&gt;not &lt;/i&gt;be taken in increments approaching zero. Furthermore, in a ?perfect quantum measurement? situation (such as the Airy pattern) (Herbert, 1986) the root mean square energy deviation would &lt;i&gt;equal &lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Universal-GreekwithMathPi;&quot;&gt;\&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;. At most it would be a random amount over this, depending on the measurement situation. Therefore Heisenberg?s ?relation? is a &lt;i&gt;poor &lt;/i&gt;?relation?: it does &lt;i&gt;not &lt;/i&gt;have infinite amounts of energy to lend on every occasion. In a good measurement situation all the energy available is &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Universal-GreekwithMathPi;&quot;&gt;\&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt; font-family: Symbol;&quot;&gt;t&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;. There certainly is none to spare to ?create? infinite numbers of electron-positron pairs. &lt;i&gt;This means that Heisenberg?s window never existed. &lt;/i&gt;To recap: Heisenberg?s &lt;i&gt;window &lt;/i&gt;was not outrageously in violation of conservation only because Heisenberg?s &lt;i&gt;relation &lt;/i&gt;was supposed to supply infinite amounts of energy to every inter- action. If that is not the case, as the above ?smoking gun? emphatically shows, then Heisenberg?s window doesn?t exist. But the paradigm escaped through that nonexistent window. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;b&gt;Negative Energy &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;It seems we need to go back to 1934 and take another look at Dirac?s negative energy solutions. As mentioned above, simply taking these equations at their word eliminates most of these infinities and gross violations of conservation. The equations say that unlimited numbers of epos already exist, everywhere, and that they are merely &lt;i&gt;raised in state&lt;/i&gt;, not ?created.? It is possible, perhaps, that there exists another ?window.? Certainly defenders of the paradigm will search for one. However, Heisenberg (and other brilliant theorists, such as Pauli, Jordan, Furry, and Oppenheimer) searched for six years, then came up with a window that wasn?t. In any case, the above difficulties with the present paradigm indicate very clearly that there were immense problems with the choice they made. What might we expect to find down the ?road not taken?? As noted in the opening argument, Ockham?s razor measures the progress of science in terms of simplicity. If ?negative energy? is a correct road, we would expect the number of entities recognized by science, seven in 1932, to decrease further rather than to increase to nearly one hundred, as they have done since then. We would expect a consequent simplification of the mathematics involved. We would certainly expect to clear up the gross violations of conservation implicit in Heisenberg?s ?creation? window. And this would, as we will show, clear up the infinities that plague current theory without recourse to fudging. This is such an ambitious project that we cannot hope to prove all of this in the present work. We merely hope to indicate the directions that future theory might take in following the clear leads of the energy equation and, most particularly, of the complete Dirac equation in the light of subsequent discoveries. And above all we should remain &lt;i&gt;flexible&lt;/i&gt;. Clearly, this crisis at the heart of science was the result of a chronic ?hardening of the paradigm.? With new discoveries being made almost daily, no theory can be expected to be the final answer. In all probability, there &lt;i&gt;is &lt;/i&gt;no ?final answer.? Therefore, while we may present a number of probable consequences of following this new road, keep in mind that they are all tentative, subject to revision as well as analytical and experimental falsification. In view of this, the first step is to take a long look at the rejected alternative, the negative energy sea that this most successful of equations calls for. In particular, what could ?negative energy? represent?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;(?)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;I n f i n i t e E n e r g y&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt; ISSUE 43, 2002&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/istoria-uitata-a-umanitatii.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-25T11:16:17+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Istoria uitata a umanitatii</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-25/istoria-uitata-a-umanitatii.html</link>
        <description>&lt;meta equiv=&quot;Content-Type&quot; content=&quot;text/html; charset=utf-8&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;ProgId&quot; content=&quot;Word.Document&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Generator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;meta name=&quot;Originator&quot; content=&quot;Microsoft Word 11&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;File-List&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml&quot;&gt;&lt;link rel=&quot;Edit-Time-Data&quot; href=&quot;file:///C:%5CDOCUME%7E1%5C%C2%A0%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_editdata.mso&quot;&gt;&lt;!--[if !mso]&gt; &lt;style&gt; v\:* {behavior:url(#default#VML);} o\:* {behavior:url(#default#VML);} w\:* {behavior:url(#default#VML);} .shape {behavior:url(#default#VML);} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;&lt;title&gt;Stringham, R&lt;/title&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;o:documentproperties&gt;   &lt;o:author&gt;Jed Rothwell&lt;/o:Author&gt;   &lt;o:version&gt;11.5703&lt;/o:Version&gt;  &lt;/o:DocumentProperties&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:worddocument&gt;   &lt;w:view&gt;Normal&lt;/w:View&gt;   &lt;w:zoom&gt;0&lt;/w:Zoom&gt;   &lt;w:punctuationkerning/&gt;   &lt;w:validateagainstschemas/&gt;   &lt;w:saveifxmlinvalid&gt;false&lt;/w:SaveIfXMLInvalid&gt;   &lt;w:ignoremixedcontent&gt;false&lt;/w:IgnoreMixedContent&gt;   &lt;w:alwaysshowplaceholdertext&gt;false&lt;/w:AlwaysShowPlaceholderText&gt;   &lt;w:compatibility&gt;    &lt;w:breakwrappedtables/&gt;    &lt;w:snaptogridincell/&gt;    &lt;w:wraptextwithpunct/&gt;    &lt;w:useasianbreakrules/&gt;    &lt;w:dontgrowautofit/&gt;   &lt;/w:Compatibility&gt;   &lt;w:browserlevel&gt;MicrosoftInternetExplorer4&lt;/w:BrowserLevel&gt;  &lt;/w:WordDocument&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if gte mso 9]&gt;&lt;xml&gt;  &lt;w:latentstyles deflockedstate=&quot;false&quot; latentstylecount=&quot;156&quot;&gt;  &lt;/w:LatentStyles&gt; &lt;/xml&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;style&gt; &lt;!--  /* Style Definitions */  p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal 	{mso-style-parent:&quot;&quot;; 	margin:0cm; 	margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} a:link, span.MsoHyperlink 	{color:blue; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed 	{color:purple; 	text-decoration:underline; 	text-underline:single;} p 	{mso-margin-top-alt:auto; 	margin-right:0cm; 	mso-margin-bottom-alt:auto; 	margin-left:0cm; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:12.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-fareast-font-family:&quot;Times New Roman&quot;;} @page Section1 	{size:612.0pt 792.0pt; 	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; 	mso-header-margin:36.0pt; 	mso-footer-margin:36.0pt; 	mso-paper-source:0;} div.Section1 	{page:Section1;} --&gt; &lt;/style&gt;&lt;!--[if gte mso 10]&gt; &lt;style&gt;  /* Style Definitions */  table.MsoNormalTable 	{mso-style-name:&quot;Table Normal&quot;; 	mso-tstyle-rowband-size:0; 	mso-tstyle-colband-size:0; 	mso-style-noshow:yes; 	mso-style-parent:&quot;&quot;; 	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; 	mso-para-margin:0cm; 	mso-para-margin-bottom:.0001pt; 	mso-pagination:widow-orphan; 	font-size:10.0pt; 	font-family:&quot;Times New Roman&quot;; 	mso-ansi-language:#0400; 	mso-fareast-language:#0400; 	mso-bidi-language:#0400;} &lt;/style&gt; &lt;![endif]--&gt;  &lt;p&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=8YhubdKvMjE&amp;feature=related&quot;&gt;Cunostintele uimitoare de astronomie&lt;/a&gt; ale tribului Dogon din Africa, transmise din generatie in generatie in timp ce europenii credeau ca Pamantul e plat, se potrivesc cu istoria sumeriana.&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shapetype id=&quot;_x0000_t75&quot; coordsize=&quot;21600,21600&quot; spt=&quot;75&quot; preferrelative=&quot;t&quot; path=&quot;m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe&quot; filled=&quot;f&quot; stroked=&quot;f&quot;&gt;  &lt;v:stroke joinstyle=&quot;miter&quot;&gt;  &lt;v:formulas&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;if lineDrawn pixelLineWidth 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 1 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum 0 0 @1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @2 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 0 1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @6 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @8 21600 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @10 21600 0&quot;&gt;  &lt;/v:formulas&gt;  &lt;v:path extrusionok=&quot;f&quot; gradientshapeok=&quot;t&quot; connecttype=&quot;rect&quot;&gt;  &lt;o:lock ext=&quot;edit&quot; aspectratio=&quot;t&quot;&gt; &lt;/v:shapetype&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1025&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; style=&quot;'width:412.5pt;&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.jpg&quot; title=&quot;where may they be&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=yM8_l-eU3RU&amp;feature=related&quot;&gt;&lt;img style=&quot;cursor: pointer; width: 400px;&quot; src=&quot;img/200805/49899.jpg&quot; alt=&quot;&quot; border=&quot;0&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cam pe unde ar putea fi... ei.
&lt;!--[endif]--&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1026&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; style=&quot;'width:405pt;&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\ \LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image003.jpg&quot; title=&quot;the orbit of Sirius B&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=yM8_l-eU3RU&amp;feature=related&quot;&gt;&lt;img style=&quot;cursor: pointer; width: 400px;&quot; src=&quot;img/200805/49900.jpg&quot; alt=&quot;&quot; border=&quot;0&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--[endif]--&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;&lt;b style=&quot;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=yM8_l-eU3RU&amp;amp;feature=related&quot;&gt;Lemuria&lt;/a&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;Numita si Mu, Hawaikia, Hiva sau ?Gradina Edenului?, se presupune a fi fost un continent disparut acum 10500 ani in apele Pacificului. A nu se confunda cu Atlantida care dateaza mai de curand si care s-ar fi aflat bineinteles in Atlantic.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;Locuitorii ? oameni inalti de 3m, blonzi, au lasat schelete in ambele Americi. Povestea de pe youtube zice ca aveau o inalta  spiritualitate , puteau transgresa (paraseau corpurile la dorinta) si vedeau cu ?al treilea ochi?. Au infiintat colonii in toata lumea care au devenit ulterior centre pentru alte civilizatii. Au decazut, s-au apucat de prostii si i-a luat apa (cutremure, vulcani si alte bau-bauri). Cica mai sunt pe ici-colo, (muntele Shasta ? Frederick S.Oliv&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;er,1930, dr.HarveySpencerLewis,1936)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;Toate ca toate, povestea Lemuriei e frumoasa (desi nu vad nici o legatura cu amazoanele), dar unde sunt scheletele ale caror poze apar pe internet? Se pare ca Smithsonian Institute ?s-a ocupat? de ele si a avut grija sa fie puse bine? si mai la dos.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px;&quot;&gt;OBS: aceste informatii nu sunt verificate, luati-le ca pe o poveste ? daca aveti chef cercetati si scrieti un comment cu ce ati gasit.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/am-uitat-sa-scriu-pentru-novici.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-07T16:54:30+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Am uitat sa scriu pentru novici…</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/am-uitat-sa-scriu-pentru-novici.html</link>
        <description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Tot criticand in stanga si-n dreapta, am uitat sa scriu pentru novici...&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Daca mai usor vezi paiul din ochiul altuia... de ce sa nu profiti de chestia asta?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Asa ca voi stimula novicii (aici intram si eu in momentul in care vazand un motor Bedini m-am intrebat: What on Earth is that?! iar cand am vazut un motor Newman am zis: ce-i chestia aia urata? chiar functioneaza singura?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Si totul a inceput sa capete sens numai dupa ce am citit experimentele cu condensatori rigizi ale lui Casimir. Desigur, scanteia a aprins-o &lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/index.html&quot;&gt;&lt;b&gt;Tom Bearden&lt;/b&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt; cand a explicat de unde apare &lt;a href=&quot;http://youtube.com/results?search_query=tom+bearden&amp;search_type=&quot;&gt;energia&lt;/a&gt;. Vedeti, fiecaruia trebuie sa-i explici pe intelesul lui, nu are importanta pregatirea cat curiozitatea si deschiderea. Explicatia lui &lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/Final%20Secret%209%20Feb%201993/indexold.html&quot;&gt;Bearden &lt;/a&gt;este simpla si la obiect:&quot;Conceptul incetatenit este ca 'Lumina, magnetismul si caldura sunt efecte secundare ale fluxului de electroni si nu consuma electricitate' Asta este fals din pacate. Energia are capacitatea de a efectua lucru mecanic deoarece este definitia corecta ar fi: electricitatea este disiparea (dezordonarea; tulburarea) energiei (ordinii). Tulburarea energiei este lucru mecanic. Nu este energie! Pentru ca &lt;i&gt;nu poti defini energia ca propria sa tulburare&lt;/i&gt;. Sa luam un exemplu: Un om are capacitatea de a prinde peste. Adevarat, dar nu e o definitie, de bine ce o definitie trebuie sa indice intr-un anume sens o &lt;i&gt;identitate&lt;/i&gt;. Nu poti spune: omul este capacitatea de a prinde peste! Ar putea fi o definitie metaforica dar nu in sens propriu. Similar, energia are capacitatea de a efectua lucru mecanic; este unul din atributele sale. Dar energia&lt;b&gt;&lt;i&gt; este&lt;/i&gt;&lt;/b&gt; ordonarea in fluxul virtual de fotoni [&lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/Final%20Secret%209%20Feb%201993/indexold.html&quot;&gt;VPF- e prea complicat de tradus&lt;/a&gt;, mergeti si cititi daca vi s-a aprins un beculet, mie mi-a placut experimentul lui Casimir] Sa ne referim de acum in principal la electromagnetism. Astfel, colectoarele capacitive [condensatoarele - n.tr.] trebuie sa fie rigidizate, daca sunt folosite in circuite overunity (cu randament supraunitar). Chiar si asa, intr-un singur circuit integrat, desi poate se acumuleaza energie negativa (gratuita, 'din vid'), o jumatate s-ar pierde incercand sa disipeze sursa [traducerea schioapata pt ca nu am inteles, vedeti textul in engleza]. Nu toata jumatatea ramasa va fi descarcata prin consumator; o parte va fi pierduta in restul circuitului. Prin urmare, intotdeauna va fi mai putin lucru mecanic efectuat in consumator decat este efectuat in sursa pentru a-l anihila [e vb de LM utilizat in baterie/sursa/generator pentru a muta electronii de la un pol la celalalt], intr-un circuit simplu inchis, cu doua fire. In a doua mea lucrare (Feb.'94), am inclus o &lt;a href=&quot;http://www.cheniere.org/techpapers/index.html&quot;&gt;demonstratie la acest lucru&lt;/a&gt;. Trebuie folosita energia de recul culeasa dintr-un circuit in altul izolat de primul, astfel incat descarcarea sa nu anihileze tulburarea care a produs-o in primul [de asta e nevoie de &lt;a href=&quot;http://www.arnoldmagnetics.com/corp/graphic/reed_switch.gif&quot;&gt;intrerupator magnetic Reed&lt;/a&gt;, astfel tot timpul va exista o tulburare care va duce la automentinere]. Toate masuratorile indica LM, nu energie. Energia nu poate fi masurata ca atare, nici macar in teorie. Energia este deasemenea un proces in evolutie, o 'curgere', si niciodata o 'cantitate' finita intr-un punct. O diferenta specifica de [curgere de] energie poate exista intr-un anumit colector [condensator]. Totusi, aceasta reprezinta numai o mica parte din diferenta curgerii de energie, in comparatie cu fluxul de energie care curge in vid sau alt punct de referinta al curgerii. E ca un vartej intr-un rau: energia este apa care curge iar o 'cantitate' de energie este precum cantitatea de apa care curge la un moment dat prinintr-un vartej (de la intrare pana la iesirea din vartej). Evident, formele energiei (ordonarii) pot aparea si disparea; energia (apa) in sine ramane si curge in continuare. Orice 'cantitate de energie &quot; va fi intotdeauna o 'cantitate' surprinsa intr-o astfel de forma colectoare (precum vartejul).&quot; &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Dar eu nu m-am multumit, pentru ca nu am inteles si l-am categorisit un lunatec, ca pe toti astia care &quot;cred&quot; in overunity (randament supraunitar). de aceea am avut nevoie sa vad intai teoria extinsa a relativitatii pentru a accepta un lucru atat de simplu: sunt posibile &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=BWyTxCsIXE4&amp;feature=related&quot;&gt;mai multe dimensiuni&lt;/a&gt; decat percepem noi. Nici macar teoria unificata a &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=G5poD3nXdJ8&amp;amp;feature=related&quot;&gt;campului &lt;/a&gt;nu mi s-a parut mai mult decat o speculatie pana cand.. sincer sa fiu, pana cand nu am vazut amperajul unui &lt;a href=&quot;http://youtube.com/watch?v=g9ARja0DiT0&quot;&gt;motor Bedini&lt;/a&gt; care mergea fara baterie (pe care nu-l intelegeam pe atunci - saptamana trecuta adica :D). Mie elocvente mi s-au parut experimentele lui Casimir cu condensatori fixati (cautati Casimir effect pe web)&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Pentru a intelege omisiunea teoriei electron=particula vedeti &lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=EpSqrb3VK3c&amp;feature=related&quot;&gt;filmuletul de pe youtube&lt;/a&gt; cum decurg treburile in realitate. Pana la un moment dat fizicienii au spus: ei si ce daca nu e tocmai particula? se aprinde becul, avem efect joule, atunci o lasam asa. Dar din 38 incoace, au aparut NENUMARATE aparate din acestea care merg singure (de pe la Tesla, al carei 'coil' nici acum nu stiu cum vrea sa extraga 'energia din vid' asa cum a fost denumita energia negativa sau zero-point-energy; deocamdata tesla coil e folosit ca divertisment pentru a produce trasnete). Aparenta lor ca perpetuum mobile de speta a doua i-a impiedicat pe fizicienii mai putin deschisi si orientati exclusiv catre capitolul 'electricitate' din fizica sa inteleaga procesul. Era o vorba, o problema nu poate fi rezolvata decat in conditii mai complexe decat cele in care a aparut - la fel, fiind 'out of the box', fizicienii care se ocupau de relativitate au observat scaparea. Pentru ca numai teoria campului unificata poate explica... ah, e o alta luunga poveste. Pe scurt, poate explica multe. Aproape totul. Cititi si incercati sa intelegeti singuri. Nimeni nu va putea sa inteleaga in locul vostru. Cu atat mai mult cu cat teoria relativitatii extinsa nici nu se preda la liceu, si mi se pare ca nici cea restransa nu se mai preda. Ce sa mai zic de camp, fluxul magnetic si alte bazaconii... :) &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:10;&quot;&gt;Dar va &lt;b&gt;puteti construi singuri&lt;/b&gt; &lt;a href=&quot;http://youtube.com/watch?v=g9ARja0DiT0&quot;&gt;motorul Bedini&lt;/a&gt; care merge fara sa consume si &lt;b&gt;puteti incarca bateriile gratis&lt;/b&gt; (daca faceti o varianta mai mare pentru toata casa, veti observa ceva minunat, eu am vazut la un motor Newman: nu are importanta sarcina=load, puteti mari frecarea axului pana aproape sa se opreasca, &lt;b&gt;&lt;i&gt;nu se arde, amperajul si potentialul raman constante&lt;/i&gt;&lt;/b&gt; - una din ciudatenii; a se vedea si &lt;b&gt;Brown gas anomalies&lt;/b&gt;)&lt;b&gt;.&lt;/b&gt; Aveti nevoie de 4 magneti identici ca altfel falfaie, o bobina dublu bobinata sau 2 de la 2 relee, 1-2 condensatori, un tranzistor si diode sau mai simplu un  intrerupator magnetic &lt;a href=&quot;http://hades.mech.northwestern.edu/wiki/index.php/Reed_Switch&quot;&gt;Reed &lt;/a&gt;de la alarmele alea mici de fereastra, 1-2CDuri si o unitate veche de CD. Succes si bun venit in era Varsatorului, cand energia 'curge' peste tot :P&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/apa-produce-curent-prin-ea-insasi.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-07T15:32:31+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Apa produce curent prin ea insasi</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/apa-produce-curent-prin-ea-insasi.html</link>
        <description>&lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;Aveati impresia ca le stiti pe toate? Stiati ca apa care picura in doua galeti prin doua cercuri de metal legate in X produce la fiecare 7 secunde un potential de 1020Volti? Ia uitati-va pe youtube la filmuletul ?&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=oY1eyLEo8_A&amp;feature=related&quot;&gt;Walter Lewin Makes a Battery out of Cans and Water&lt;/a&gt;?! &lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;!--[if gte vml 1]&gt;&lt;v:shapetype id=&quot;_x0000_t75&quot; coordsize=&quot;21600,21600&quot; spt=&quot;75&quot; preferrelative=&quot;t&quot; path=&quot;m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe&quot; filled=&quot;f&quot; stroked=&quot;f&quot;&gt;  &lt;v:stroke joinstyle=&quot;miter&quot;&gt;  &lt;v:formulas&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;if lineDrawn pixelLineWidth 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 1 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum 0 0 @1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @2 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 0 1&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @6 1 2&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelWidth&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @8 21600 0&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelHeight&quot;&gt;   &lt;v:f eqn=&quot;sum @10 21600 0&quot;&gt;  &lt;/v:formulas&gt;  &lt;v:path extrusionok=&quot;f&quot; gradientshapeok=&quot;t&quot; connecttype=&quot;rect&quot;&gt;  &lt;o:lock ext=&quot;edit&quot; aspectratio=&quot;t&quot;&gt; &lt;/v:shapetype&gt;&lt;v:shape id=&quot;_x0000_i1025&quot; type=&quot;#_x0000_t75&quot; style=&quot;'width:342pt;&quot;&gt;  &lt;v:imagedata src=&quot;file:///C:\DOCUME~1\DANIEL~1.WIN\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_image001.jpg&quot; title=&quot;douagaleticuapa&quot;&gt; &lt;/v:shape&gt;&lt;![endif]--&gt;&lt;!--[if !vml]--&gt;&lt;img style=&quot;cursor: pointer; width: 400px;&quot; src=&quot;img/200805/48339.jpg&quot; alt=&quot;&quot; border=&quot;0&quot; /&gt;&lt;!--[endif]--&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;&lt;o:p&gt; &lt;/o:p&gt;&lt;/p&gt;  &lt;p class=&quot;MsoNormal&quot;&gt;E simplu nu-i asa? Nici macar nu ai nevoie de magneti de neodimiu. Cine se incumeta sa puna limba?&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/o-pagina-cu-linkuri-si-know-how.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-07T01:33:03+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>O pagina cu linkuri si know how</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/o-pagina-cu-linkuri-si-know-how.html</link>
        <description>&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://fight-4-truth.com/Schematics.html&quot;&gt;O pagina cu linkuri&lt;/a&gt; facuta de unul care are impresia ca oamenii nu sunt oi: &lt;a href=&quot;http://home-power.blogspot.com/&quot;&gt;&lt;a href='http://home-power.blogspot.com/' rel='nofollow'&gt;http://home-power.blogspot.com/&lt;/a&gt;&lt;/a&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;   &lt;p style=&quot;margin: 0cm 0cm 0.0001pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 10pt;&quot;&gt;Are tot felul de scheme si teorie, unele sunt incercate, are si sfaturi, de ex poate va amintiti ca o bila simpla cade ca un bolovan printr-o teava de cupru (care dupa cum stiti nu e magnetic) dar o bila magtetizata cade mai incet din cauza/datorita (depinde ce doreste omul respectiv) efectului Lorentz pe care l-ati invatat in clasa a 10 la fizica.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
    </item>
    <item rdf:about="http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/ce-e-dom-le-pana-la-urma-in-mai-2012.html">
        <dc:format>text/html</dc:format>
        <dc:date>2008-05-07T00:53:05+00:00</dc:date>
        <dc:source>http://www.ablog.ro</dc:source>
        <title>Ce e dom’le pana la urma in mai 2012?</title>
        <link>http://energiegratuita.ablog.ro/2008-05-07/ce-e-dom-le-pana-la-urma-in-mai-2012.html</link>
        <description>Cititi despre functionarea dispozitivelor de captare a energiei negative in conditiile &lt;a href=&quot;http://www.pureenergysystems.com/&quot;&gt;inversarii polilor magnetici &lt;/a&gt;
ai pamantului. Si mai ales, mi se pare interesant faptul ca Soarele aflat la apogeu in 2012 apare ca 'vinovat' printre altele de acest lucru, nicidecum Planeta X, Nibiru/NIburu, sau planeta anunaki care cica se apropie si se vede ca o stea rosie din emisfera sudica.

Ceva nu se leaga. Poate s-or lega pe parcurs, dar daca e de vina soarele, e de vina si planeta aia? Sau e doar o ipoteza? Sau totul e o ipoteza. In final s-a mai intamplat prin '60 parca, era la radio o emisiune in care unul striga in gura mare: vin martieniiiii!!! si lumea a intrat in panica. Pe bune. Asa ca... pana cand va incepe sa tremure pamantul, stam linistiti...

Pana una-alta cititi si voi, puneti-va intrebari, nu credeti nimic, dar fiti pregatiti :)</description>
    </item>
</rdf:RDF>
